Manifestaţie împotriva "represiunii" la Barcelona. Poliţia catalană a reţinut 14 persoane
FOTO: PUBLIKA.MD
Poliţia catalană a reţinut 14 persoane care s-au legat vineri cu lanţuri la uşile unui tribunal din Barcelona, în semn de protest, potrivit lor - împotriva "represiunii" declanşate de justiţia spaniolă în regiune de la proclamarea "Republicii Catalane" în octombrie, decizie care a rămas fără efect, relatează agerpres.ro, citând surse ale poliţiei.
"Aceste persoane care împiedicau accesul în tribunalul superior de justiţie din Catalonia erau legaţi cu lanţuri şi perturbau funcţionarea justiţiei", a explicat un purtător de cuvânt al poliţiei regionale, Mossos Esquadra.
Arestările s-au produs în timpul unei manifestaţii a o sută de persoane, adunate în spatele unei pancarte uriaşe pe care scria "Opriţi lovitura de stat!"
La amiază, aceştia se aflau încă în custodia poliţiei, aşteptând ca un judecător de instrucţie să stabilească încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege.
Acţiunea de protest a fost convocată de "Comitetul de apărare a Republicii" (CDR), iniţial creat de militanţi separatişti pentru a apăra desfăşurarea unui referendum de autodeterminare, interzis, la 1 octombrie 2017, în Catalonia (nord-est).
"Noi tocmai am blocat uşile tribunalului, legându-ne cu lanţuri (...). Veniţi, participaţi şi ajutaţi-ne - prin non-violenţă - să stopăm cel mai mare organism de injustiţie din Spania", au scris reprezentanţi ai CDR pe contul de Twitter al comitetului.
În înregistrări video pe care ei le-au postat pe acest cont, se văd poliţişti luând persoanele arestate, dintre care unele sunt conduse de mai mulţi agenţi.
Într-un manifest, CDR scrie: "Zi de zi, vedem cum acest sistem judiciar al Regatului Spaniei, putred şi coroziv, moştenitor direct al franchismului, reprimă cu o forţă tot mai mare întregul stat şi pe cetăţenii catalani".
În regiune, justiţia anchetează numeroşi activişti pentru implicarea lor în procesul de independenţă, în special pentru desfăşurarea de acţiuni de rezistenţă pasivă sau pentru facilitarea votului din 1 octombrie în primării.
La Madrid, Tribunalul suprem continuă să urmărească nucleul dur al separatiştilor, aproximativ 30 de lideri, oficiali, reprezentanţi ai unor partide şi asociaţii.
Patru dintre ei se află în arest preventiv şi şase au părăsit Spania pentru a scăpa de urmărirea penală, cum ar fi fostul preşedinte catalan Carles Puigdemont, instalat la Bruxelles.
Pe baza referendumului interzis din 1 octombrie, separatiştii au proclamat la 27 octombrie în parlamentul regional, o "Republică Catalană", decizie ce a rămas fără efect. Această proclamare a fost urmată de plasarea regiunii sub tutela Madridului.
"Aceste persoane care împiedicau accesul în tribunalul superior de justiţie din Catalonia erau legaţi cu lanţuri şi perturbau funcţionarea justiţiei", a explicat un purtător de cuvânt al poliţiei regionale, Mossos Esquadra.
Arestările s-au produs în timpul unei manifestaţii a o sută de persoane, adunate în spatele unei pancarte uriaşe pe care scria "Opriţi lovitura de stat!"
La amiază, aceştia se aflau încă în custodia poliţiei, aşteptând ca un judecător de instrucţie să stabilească încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege.
Acţiunea de protest a fost convocată de "Comitetul de apărare a Republicii" (CDR), iniţial creat de militanţi separatişti pentru a apăra desfăşurarea unui referendum de autodeterminare, interzis, la 1 octombrie 2017, în Catalonia (nord-est).
"Noi tocmai am blocat uşile tribunalului, legându-ne cu lanţuri (...). Veniţi, participaţi şi ajutaţi-ne - prin non-violenţă - să stopăm cel mai mare organism de injustiţie din Spania", au scris reprezentanţi ai CDR pe contul de Twitter al comitetului.
În înregistrări video pe care ei le-au postat pe acest cont, se văd poliţişti luând persoanele arestate, dintre care unele sunt conduse de mai mulţi agenţi.
Într-un manifest, CDR scrie: "Zi de zi, vedem cum acest sistem judiciar al Regatului Spaniei, putred şi coroziv, moştenitor direct al franchismului, reprimă cu o forţă tot mai mare întregul stat şi pe cetăţenii catalani".
În regiune, justiţia anchetează numeroşi activişti pentru implicarea lor în procesul de independenţă, în special pentru desfăşurarea de acţiuni de rezistenţă pasivă sau pentru facilitarea votului din 1 octombrie în primării.
La Madrid, Tribunalul suprem continuă să urmărească nucleul dur al separatiştilor, aproximativ 30 de lideri, oficiali, reprezentanţi ai unor partide şi asociaţii.
Patru dintre ei se află în arest preventiv şi şase au părăsit Spania pentru a scăpa de urmărirea penală, cum ar fi fostul preşedinte catalan Carles Puigdemont, instalat la Bruxelles.
Pe baza referendumului interzis din 1 octombrie, separatiştii au proclamat la 27 octombrie în parlamentul regional, o "Republică Catalană", decizie ce a rămas fără efect. Această proclamare a fost urmată de plasarea regiunii sub tutela Madridului.