Manifestaţiile din Franţa au fost mediul propice pentru propagarea ştirilor false. Din cauza interesului de pe reţelele de socializare şi al jurnaliştilor din întreaga lume, demonstraţiile au fost ţinta preferată pentru acţiunile de dezinformare şi manipulare.

Imagini cu presupuşi poliţişti care loveau copii au fost postate pe Twitter, fără să se dea detalii despre contextul sau momentul în care au fost înregistrate.

Una dintre filmările cu ciocnirile violente dintre scutieri şi protestatari s-a dovedit a fi filmată de fapt în 2015 la Paris, unde avea loc o conferinţă ONU legată de schimbările climatice.

Postul de televiziune rusesc RT a difuzat un interviu cu un tânăr neidentificat care susţinea că a văzut poliţişti deghizaţi în cerşetori care ar fi dat foc la autoturismele parcate.

Nicio dovadă nu este prezentată în sprijinul acuzaţiilor. O fotografie pe care scria că 23 de manifestanţi au fost ucişi la proteste a devenit virală pe internet.

Alte mesaje susţin că armata ar fi trecut de partea manifestanţilor sau că Franţa nu mai are Constituţie în urma unui decret din decembrie 2016.

Astfel de mesaje sunt postate pe reţelele de socializare unde sunt redistribuite de sute de mii de ori de utilizatori care nici măcar nu se obosesc să le verifice autenticitatea. Este modul în care e indusă starea de ură la adresa forţelor de ordine sau de confuzie în rândul manifestanţilor.