Marea Britanie se desparte oficial de Uniunea Europeană. A şasea economie a lumii, cu un produs intern brut de 2,600 de miliarde de euro şi o populaţie de 66 de milioane de locuitori, părăseşte blocul comunitar. Odată cu acest divorţ, euro-parlamentarii britanici părăsesc Parlamentul European, iar mandatele reprezentanţilor britanici din toate instituţiile europene se încheie.

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană creează panică atât în rândul britanicilor, cât şi al cetăţenilor străini stabiliţi în această ţară. Oamenii nu ştiu ce le rezervă viitorul şi în ce măsură Brexitul le va afecta viaţa de zi cu zi. În aceeaşi stare de incertitudine se află şi moldovenii care locuiesc de ani buni în Regatul Unit. În timp ce unii cred că lucrurile vor rămâne stabile, alţii se gândesc să se întoarcă acasă.

"Totul este pe moment calm, nu prea suntem în panică. Pot să zic că nu ne afectează atât de mult pe noi care ne aflăm aici deja de mai mult timp pentru că deja suntem aici cu actele în regulă. Avem familii, avem copii", a spus moldoveanca stabilită în Marea Britanie, Tatiana Chiciuc.

"Eu sunt frizer de cinci ani în nordul Londrei şi multe dintre clientele mele sunt românce sau moldovence şi este foarte foarte greu. Au plecat vreo 30-40 de cliente care le am mai stabile, vreo 10 au plecat în ţară, au plecat în România.Este foarte greu, mulţi dintre prietenii mei pleacă, chiar şi eu mă gândeam să revin în ţară pentru că acasă au un apartament, la părinţi, la mamă, stai la tată şi este mult mai uşor", a spus moldoveanul stabilit în Marea Britanie, Valentin Vicol.

"Suntem un pic nesiguri în ce va fi mai departe pentru că ştim foarte bine că Londra este capitala finanțelor. În ultimii trei ani toate corporațiile mari şi băncile s-au mutat în Dublin sau Luxemburg", a spus moldoveanca stabilită în Marea Britanie, Valeria Frunze.

Pentru că nu ştiu ce îi aşteaptă după Brexit, mulţi dintre cetăţenii britanici regretă faptul că trebuie să părăsească familia în care ţara lor se află de aproape jumătate de secol.

"Sunt foarte trist. Nu este o zi bună şi sper că va ieşi ceva bun din asta, dar totodată am foarte mari dubii."

"Este o zi foarte tristă şi sunt foarte supărată că părăsim Uniunea Europeană. Îmi doresc ca asta să nu se întâmple. E o situaţie tot mai frustrantă."

 Astăzi, în Regatul Unit au fost puse în circulaţie monede noi prin care este marcată ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Pe cele trei milioane de monede este inscripţionat mesajul „Pace, prosperitate şi prietenie cu toate națiunile”. Brexitul nu presupune însă sfârşitul negocierilor dintre Regatul Unit şi UE. Până la finele anului, Marea Britanie se va afla într-o perioadă de tranziţie în care regulile de până acum vor fi aplicate în continuare, iar ţara va beneficia de aceleaşi drepturi ca şi celelalte state membre. De aceea, acordul de divorţ include şi o înţelegere financiară prin care Marea Britanie se angajează să plătească aproximativ 40 de miliarde de euro contribuţie la bugetul UE. Relaţiile dintre blocul comunitar şi Londra vor fi negociate pentru  a găsi soluţii la problemele de ordin economic, vamal şi fiscal după anul 2020.

Istoria controversată a Brexitului

Istoria controversată a Brexitului a început în urmă cu trei ani şi jumătate.

De atunci, ţara a schimbat trei premieri şi a modificat de mai multe ori data retragerii din Uniunea Europeană. Premierul David Cameron, cel care a organizat referendumul din 2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE, a demisionat ca urmare a eşecului taberei pro-UE. 52 de procente dintre participanţii la plebiscit au susţinut atunci divorţul de blocul comunitar.

Locul lui a fost luat de Theresa May, o susţinătoare aprigă a Brexitului. Ea a negociat cu sânge rece, în următorii doi ani şi jumătate, prevederile acordului de ieşire a Marii Britanii din UE.

Disputele s-au concentrat pe drepturile cetățenilor din Uniunea Europeană stabiliți în Regatul Unit şi ale britanicilor din blocul comunitar, dar şi pe relaţiile financiare. Problema cea mai complicată însă era graniţa dintre Regatul Unit şi Irlanda. Textul acordului de Brexit, de aproape 600 de pagini nu a fost însă acceptat de Parlamentul de la Londra care a considerat că Marea Britanie îngenunchează în faţa UE.

În momentul în care a pierdut şi susţinerea propriului partid, Theresa May a anunţat, în mai 2019, că demisionează din funcţia de premier şi din cea de preşedinte al partidului.

Două luni mai târziu, la reşedinţa din Downing Street s-a instalat Boris Johnson, şi el un aprig susţinător al Brexitului. De la referendumul din 2016 şi până în prezent, data separării Marii Britanii de UE a fost modificată de trei ori. Iniţial, era vorba de 29 martie 2019. Din cauza controverselor interne, Brexitul a fost amânat pentru 31 octombrie şi ulterior pentru 31 ianuarie, după ce premierul a dizolvat parlamentul şi a organizat alegeri parlamentare anticipate.

Măsura a fost necesară deoarece parlamentul blocase demersurile guvernului şi a respins acordul de Brexit. În noua componenţă a parlamentului, acordul a fost aprobat. 

Marea Britanie e obligată să achite o factură de aproape 40 de miliarde de euro Uniunii Europene.  Suma reprezintă contribuţia britanicilor la bugetul european până la finele anului, care va fi şi perioada de tranziţie a Regatului Unit. Până la dezlipirea totală, britanicii vor beneficia  de aceleaşi drepturi în cadrul UE, ca şi restul de 27 de state membre.