Marile bănci ale lumii au finanțat distrugerea pădurilor. Care este schema prin care acestea câștigă sume mari de bani din defrișări
Sectorul financiar mondial a investit peste 119 miliarde de dolari în companii implicate în defrișări masive de păduri. Potrivit unei investigații a organizației pentru drepturile omului, Global Witness, numele unor importante bănci ale lumii apar ca fiind sursele ce sponsorizează activitățile care duc la distrugerea masivă a zonelor naturale, notează cotidianul britanic Financial Times.
Experții Global Witness au constatat că, în cei peste cinci ani care au trecut de la semnarea Acordului Climatic de la Paris, instituții de credit, precum BNP Paribas, Industrial and Commercial Bank of China (ICBC), JPMorgan, HSBC, Deutsche Bank sau Bank of America, au acordat sprijin financiar pentru 20 de mari companii agricole implicate în defrișări, printre care și producătorul brazilian de carne JBS, care a încheiat zeci de acorduri financiare în perioada 2016-2020.
De asemenea, cele peste 70.000 de tranzacții de obligațiuni și împrumuturi cercetate de Global Witness indică faptul că printre operațiunile băncilor se numără finanțarea unuia dintre cei mai mari furnizori din lume de boabe de cacao, cafea, bumbac și orez - compania din Singapore Olam International, precum și filialele sale, suma totală a creditelor acordate ridicându-se la aproximativ 730 milioane dolari. Această companie este acuzată de distrugerea pădurilor tropicale din Gabon, stat situat în vestul Africii centrale.
De altfel, toate aceste firme au avut legături cu distrugerea pădurilor tropicale și cu abuzurile asociate privind drepturile omului din Asia de Sud-Est, Africa Centrală și de Vest și Brazilia.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că cele mai mari bănci din lume au propriile politici de mediu și promovare a drepturilor omului, despre care ONG-ul susține că reprezintă doar „greenwashing” (n. red. - formă de marketing în care PR și marketingul verde sunt utilizate în mod înșelător pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele și politicile unei organizații sunt ecologice), ceea ce demonstrează nevoia de responsabilitate externă, relatează Digi24, care citează jurnaliștii de la Euronews.
Cum arată nedreptatea climatică
În vreme ce Uniunea Europeană urmează să anunțe luna viitoare o nouă lege pentru combaterea defrișărilor, militanții pentru combaterea problemelor de mediu îndeamnă Comisia Europeană ca noile reglementări să aibă în vedere și instituțiile financiare private care își desfășoară activitatea în blocul comunitar.
„Nu există un exemplu mai izbitor de nedreptate climatică decât faptul că băncile vestice obțin sume uluitoare de bani în timp ce finanțează distrugerea pământului, caselor și mijloacelor de trai ale comunităților care și-au protejat pădurile timp de generații”, a declarat Shona Hawkes, consilier de politici publice privind pădurile la Global Witness.
În ciuda faptului că multe dintre aceste bănci au angajamente voluntare privind defrișarea pădurilor și lupta împotriva schimbărilor climatice, ele continuă să aibă relații financiare cu companii care sunt direct legate de procesul de defrișare”, a declarat Colin Robertson, investigator principal în domeniul pădurilor la Global Witness. Acesta mai spune că „problema generală constă în faptul că există o lipsă de obligație legală a băncilor de a schimba practicile”.
Cine sunt cei mai mari câștigători ai defrișărilor
Datele Global Witness arată că cele mai mari cinci bănci din lume au încheiat un total de aproape 570 de tranzacții de obligațiuni și împrumuturi pentru companii suspectate sau acuzate de tăieri masive de lemn.
Banca americană de investiții JPMorgan a câștigat 48,9 milioane de euro din tranzacții cu firme care au alimentat distrugerea pădurii tropicale în ultimii cinci ani, plasând-o în topul băncilor care și-au mărit depozitele financiare de pe urma exploatării resurselor naturale.
JPMorgan a realizat tranzacții între 2018 și 2019 pentru comerciantul de mărfuri Cargill, care a fost acuzat de aprovizionare cu soia cultivată în zonele defrișate. Cargill a spus că nu a comercializat soia provenită din zonele defrișate ilegal.