Ne dorim maşini bune, dar ieftine, iar Internetul ne oferă posibilităţi multimple în acest sens. Găsim cu uşurinţă chiar şi un automobil de peste hotare. Doar că dorinţa de a economisi ne aruncă, de multe ori, în plasa unor escroci.

Andrei îşi dorea mult o maşină. Dar pentru că nu-l ţinea buzunarul să-şi cumpere una nouă, a decis să caute pe Internet oferte de automobile la mâna a doua.

"Am găsit trei maşini: Audi A4, Mercedes Vita şi un Golf. Nouă ni s-a părut că sunt mai ieftine. Erau din 2004 sau 2005 şi la un preţ de 1.300, 1.500 până la 2.000. Pe piaţă erau undeva la şase - şapte mii", a spus Andrei.

A contactat vânzătorul, un moldovean aflat în Italia, şi au bătut palma prin skype.

"Am contactat vorbit cu el, a spus să-i facem un transfer de bani. Ne-a dat contul bancar, ne-a dat numerele unde putem să-i transferăm bani. Noi i-am transferat banii, după care ne-a spus: îmi arătaţi cecul şi noi pornim spre Moldova", menţionat victima.

Bărbatul deja se vedea cu maşină. Doar că dimineaţa îl aştepta o surpriză.

"L-am sunat a doua zi, el a spus că nu recunoaşte nimic şi că nu ne ştie. În total, cu tot cu procente, am pierdut 325 de euro", a precizat Andrei.

Andrei a rămas şi fără maşină, şi fără bani. Nu este singurul care s-a lăsat ademenit de preţuri mici. Mulţi moldoveni evită să meargă la dealerii auto din ţară.

"Ca să te duci în magazin să o cumperi, trebuie să achiţi 30.000 de euro, dar aici plăteşti 8 - 10 mii", a spus un bărbat.

"Pe Internet sunt cazuri când vânzătorul vrea urgent să vândă maşina", a menţionat un domn.

"Omul doreşte să mai facă economii şi dorinţa aceasta uneori întrece toate limitele", a menţionat Iulian Şalari, dealer auto.

În capcana ofertelor ispititoare a fost cât pe ce să cadă şi Constantin. Acum doi ani, i-a atras atenţia un anunţ plasat pe Internet.

"Doream să-mi cumpăr un automobil şi pe un site de anunţuri căutam automobile şi am dat peste o ofertă foarte atractivă. Şi anume un automobil Dacia Sandero, de cinci ani, la un preţ mizerabil, de 1.300 de euro", a declarat Constantin.

Vânzătorul a fost acelaşi, care de curând l-a tras pe sfoară pe Andrei.

"Încrederea creşte atunci când el spune că transferul, adică avansul, nu trebuie să-l  faci pe numele lui. Adică el acceptă transferul pe numele oricărei persoane apropiate", a spus Constantin.

Doar că, atunci, Constantin şi-a dat seama că la mijloc este o escrocherie.

"Mi s-a părut foarte straniu că un automobil, într-o astfel de stare, după cum spunea el, costă atât de puţin. Iniţial, m-am gândit că e vorba de un automobil furat. I-am cerut numărul şasiului, ca să-l pot verifica în baza de date, la noi, dar a refuzat. Atunci mi-am dat seama că nu e o chestie serioasă şi am renunţat. Aşa s-a terminat colaborarea noastră", a povestit Constantin.

De doi ani, acest pretins vânzător, care s-a prezentat Vlad, câştigă pe seama oamenilor naivi. Ne-am convins de acest lucru după ce l-am contactat prin skype. Nu i-am văzut, însă, faţa.

"Eu am o maşină de cinci ani. E pe numele nevestei mele. Eu sunt de lângă Ungheni, am făcut facultatea în România, iar de vreo patru ani lucrez în Italia. Vindem maşina, că am prins un contract de bucătar pentru cinci ani pe vapor şi n-am ce să fac cu maşina acolo. De aceasta vreau să o vând la un preţ mai credibil", a spus potenţialul vânzător.

După ce ne-a spus povestea, n-a stat să piardă timp.

"Vă duceţi la orice bancă, puneţi o sumă de bani, 700-800 de euro. După care îmi arăţi o chitanţă pe Skype. Să nu vin degeaba. Nu-mi daţi codul de la transfer", a precizat bărbatul.

Şi nu este singurul care a învăţat să profite în acest mod. Alt vânzător, aceeaşi schemă.

"Puteţi merge la o bancă, care are Western Union, şi puneţi 500 de euro pe numele soţului, ca şi cum dânsul lucrează în Anglia. Banii rămân garanţie în bancă, eu vreau doar să vad foaia aia cu ştampila de la bancă. Eu văd că aveţi bani. Deci, nu mă minţiţi cum s-ar zice. Pentru că eu am o experienţă. M-a minţit, am pierdut şi zi de la muncă, am pierdut şi bani", a spus un alt vânzător.

Din nefericire, în astfel de situaţii, victimele escrocilor sunt pe cont propriu. Statul se implică numai dacă prejudiciul ce le este cauzat se ridică la cel puţin 50 de mii de lei.

Cei ca Vlad sau Jane pot să nu-şi facă griji că vor fi prinşi. Cel puţin nu de poliţia moldovenească.

"Deseori, apare problema ce se referă la înşelăciune prin Internet, că persoanele care urmează a fi supuse investigării, se află peste hotarele Republicii Moldova şi în cazul în care este pornit un proces contravenţional, noi nu putem să cerem să ridicăm careva date despre persoanele care se află peste hotare. În cazul dat este necesar de a porni cauză penală, pentru a face o cerere de comisie rogatorie. Atâta timp cât nu există suma, nu avem nici cauză penală", a spus procurorul Veaceslav Soltan.

Soluţia ar fi modificarea legislaţiei. Doar că nu se ştie când se va produce acest lucru.

"Aceasta este o mică lacună în legislaţie. Noi am iniţiat o propunere de iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal, să le facem toate din materiale informale. Şi în cazul dat se va pune cauza penală pe fapt", a precizat procurorul.

Munca escrocilor este uşurată de faptul că sumele mici, trimise prin sisteme de transfer rapid de bani, pot fi ridicate fără prezentarea actelor de identitate.

"În multe ţări, transferurile se fac nu doar prin bănci, ca la noi, ci şi prin oficiile poştale. Money-gram este şi în centre comerciale, în organizaţii unde politica de securitate nu este foarte strictă. În unele ţări nici nu ţi se cere un act de identitate, pentru a primi banii. Se consideră că dacă ştii despre transfer, cunoşti numărul şi numele, poţi primi banii", a declarat expertul bancar Iurie Cataraga.

Sumele cerute de la victime sunt relativ mici, şi din acest motiv nu toţi ajung să bănuiască ceva.

"Dacă e vorba de ţări unde sistemele de transfer sunt în reţele de farmacii, magazine, oficii poştale, ori în alte instituţii nebancare ce pot face astfel de transferuri, există acces la o bază de date, în care poate fi găsit codul unic al oricărui transfer. În aşa mod, escrocul obţine acces la acest transfer de bani", a precizat expertul bancar.

Nu pot fi verificaţi de reprezentanţii instituţiilor de drept şi au acces la bani trimişi prin sisteme de transfer rapid. Din păcate, este o realitate care nu se va schimba degrabă.