De Paște, aproape că nu există masă fără bucate din miel. Chiar dacă este bogată în fier și proteine ușor digerabile, carnea de miel nu este recomandată tuturor, în meniu. Vezi mai jos ce beneficii îți aduce carnea de miel, dar și când nu ar trebui consumată.

Carnea de miel conține fier

Carnea de miel, datorită conținutului de fier, previne anemia și este binevenită pentru persoanele fără probleme medicale cardiace și digestive. În plus, persoanele care își doresc să își crească masa musculară sau să se refacă după intervenții chirurgicale pot avea în meniu carnea de miel, mai ales pentru că aceasta ajută substanțial la refacerea țesuturilor.

Pe lângă fier și proteine ușor digerabile, carnea de miel conține acizi grasi Omega-3, complexul vitaminelor B, zinc, fosfor, calciu și 35% grăsimi saturate, când este pregatită fără ulei.

Când cumperi miel, este bine să ții cont este greutatea mielului, aceasta ar trebui să fie între 10 și 13 kilograme, deoarece dacă are o greutate mai mică de 9 kilograme, carnea conține o cantitate mare de purine și este mult mai greu de digerat de către organism. Este bine să știi că organele interne se alterează mult mai ușor și mai repede decât carnea în sine.

Ce dezavantaje are carnea de miel

Carnea de miel este foarte calorică, mult mai bogată în grăsimi decât carnea de vițel. Prin urmare, este bine să respecți mărimea porției și să o consumi cu socoteală, fără a face excese la masa de Paște.

Acest tip de carne trebuie evitat de către cei care suferă de colesterol mărit în sânge, boli cardiace, gută (creșterea nivelului seric de acid uric), pancreatită acută sau cronică.

Carnea de miel conţine mai multe purine, substanţe care formează acidul uric în organism. Acumularea de acid uric în exces şi imposibilitatea eliminării lui cauzează gută şi creşte riscul formării pietrelor la rinichi.

Nu o consuma în combinație cu pâinea, pentru a evita indigestia. Carnea de miel trebuie asociată doar cu legume. În plus, proteina proaspătă din carnea de miel poate provoca și alergii, mai ales la copii, care pot apărea la 6-12 ore de la consum, scrie realitatea.net.