Medicii atestă tot mai multe cazuri de copii subdezvoltaţi. Cu toate acestea, în ţara noastră, nu există statistici ce ar confirma acest fenomen. Singurul studiu, pe acest subiect, realizat de UNICEF acum câţiva ani, relevă că aproape opt la sută dintre minori au deficienţe fizice. Unul dintre motivele ce afectează dezvoltarea fizică este alimentaţia săracă în calorii şi vitamine.

Aliona are 15 ani. Primele semne ale subdezvoltării fizice au apărut la vârsta de 5 ani. De mai bine de jumătate de an i-au cedat picioarele, de atunci nu se desparte de scaunul cu rotile. Medicii au diagnosticat-o cu artrită cronică, dar nu ştiu cu exactitate ce a provocat apariţia acestei boli.

"S-a început de la picioare, au început să o doară, mergea la şcoală, era totul bine. Am început să folosim unguente, în primul rând, îi făceam masaj, până s-a ajuns la Chişinău", a spus bunica fetei.

Specialiştii spun că motivele care determină întârzierea în dezvoltarea fizică şi consecinţele ulterioare sunt determinate de factori genetici, dar şi de malformaţii congenitale. Deseori, aceasta este provocată şi de alimentaţia necorespunzătoare a mamei, pe parcursul sarcinii, dar şi a copilului, în primii cinci ani de viaţă.

"În perioadele de creştere intensivă a copilului, perioada sugarului, perioada copilului de vârstă fragedă, de la 0 până la trei ani. Carenţa în toţi nutrienţii necesari dezvoltării copilului pot influenţa negativ dezvoltarea atât în creştere a copilului, cât şi masa corporală", a declarat şefa secţiei Reumatologie a Centrului Mamei şi Copilului, Revenco Nineli.

Medicii nutriţionişti atenţionează mamele să se alimenteze corect în timpul sarcinii, iar copiilor să le asigure un meniu echilibrat.

"Folosirea în alimentaţie a cărnii, peştelui, ouălor, lactatelor. Să limităm sarea, nu cum ar fi propriu zis sarea, dar şi salamurile, murăturile, din fast fooduri. Să mărim cantitatea de legume şi fructe", a spus medicul nutriţionist, Catană Lucreţia.

Potrivit datelor UNICEF, în ţara noastră, doar 33 la sută dintre copii consumă zilnic produse de carne sau peşte. În acelaşi timp, numai jumătate mănâncă produse lactate şi aproximativ 62 la sută - fructe şi legume.