Mici, insistente şi bâzâitoare, nu sunt numai cele mai enervante insecte pentru om, dar şi cauzatoare de inflamaţii ale pielii şi purtători de diverse boli, unele chiar grave. Iată câteva curiozităţi despre una dintre cele mai periculoase creaturi ale lumii.

Mirosul de ciocolată îi derutează

Dioxidul de carbon pe care îl eliminăm îi stimulează şi îi atrage pe ţânţari. Cum nu putem să ne oprim respiraţia pentru a le preveni atacurile, putem apela la o "armă" dulce. Sau cel puţin asta susţin cercetătorii, care au descoperit că anumite mirosuri - unele mentolate, altele fructate sau chiar cele care aduc a ciocolată cu caramel - pot năuci aceste insecte antipatice, care vor întâmpina, astfel, probleme în identificarea următoarei victime.

Bâzăitul provocat de bătăile aripilor

Ţânţarii pot detecta dioxidul de carbon chiar şi de la 50 de metri distanţă. Deoarece omul îl elimină prin nas şi gură, capul va fi una dintre zonele preferate de aceste insecte enervante. Aşa se explică de ce noaptea, le auzim bâzâitul în urechi, zgomotul enervant fiind produs de bătăile repetate ale aripilor (între 300 şi 600 de bătăi pe secundă) în timp ce caută un loc pentru a ateriza şi a înţepa.

Masculii sunt vegetarieni

Femelele-ţânţar sunt cele care înţeapă şi se hrănesc cu sângele animal sau uman, de care au nevoie pentru a extrage proteinele necesare maturizarii şi depunerii oualor. În timp ce acestea ne fac zile fripte, ţânţarii de sex masculin se mulţumesc cu nectarul florilor.

Mici şi lenţi

Un ţânţar de dimensiuni medii cântăreşte între 2 şi 2,5 miligrame, ceea ce ar trebui să le permită să zboare mai repede. Nu este, însă, aşa, pentru că aceste mici creaturi ating abia 1,5-2,5 km/oră, făcându-le una dintre cele mai lente insecte zburatoare din toate.

Anumiţi viruşi le creşte pofta de sânge

Femelele-ţânţar au nevoie continuă de sânge, însă cercetătorii susţin că în cazul anumitor viruşi, cum ar fi cel care provoacă febra Dengue şi pe care ţânţarii îl transmit oamenilor, le sporeşte pofta pentru sânge. Explicaţia specialiştilor este că virusul respectiv modifică genele ţânţarilor, ascuţindu-le simţul mirosului şi făcându-i mai vigilenţi.

Saliva naşte reacţii

alergice După ce îşi alege ţinta, ţânţarul lansează atacul, înţeapă pielea victimei, întroducându-şi trompa. În timp ce suge saliva, elimină o cantitate de salivă ce are efect anticoagulant, pentru a-i permite să se înfrupte din plin. Substanţa eliminată în corpul uman este cea care determină diverse reacţii alergice la nivelul pielii - eritem, mâncărime, tumefiere.

Ucigaşul numărul 1 al planetei

Catalogată drept cea mai letală creatură de pe planetă, ţânţarul este responsabil de cele mai multe decese, dat fiind bolile grave pe care le transmite: malaria, febra Dengue, febra galbenă sau encefalita. Un singut ţânţar anofel poate infecta cu malarie peste 100 de persoane, boală care, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ucide în Africa un copil la fiecare 45 de secunde, scrie adevarul.ro