Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Miercure. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie.

Conform tradiţiei, nu e bine a munci de "nunta şoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. 

O veche tradiție menționează că femeile care nu respectă tradiția vor atrage în casa lor ghinionul, iar în familia respectivă, gospodina nu va avea ce să pună pe masă tot anul.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. "Joia Rea", cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel "sfinţită" se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.