Miercurea Mare: Ce NU avem voie şi CE TREBUIE să facem astăzi, ca să avem noroc. Tradiţii şi obiceiuri
Miercurea Mare este a treia zi din Săptămâna Mare, săptămână înainte de Paşte. Marii prelaţi ne învaţă ce nu avem voie şi ce trebuie să facem astăzi, de Sfânta şi Marea Miercuri, ca să avem noroc şi să fim feriţi de rele.
Astăzi este Miercurea Mare, zi de post negru pentru credincioşii ortodocşi. În biserici se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, amintind de ungerea lui Iisus cu mir. Este ziua în care Iuda, unul dintre apostolii lui Hristos, l-a vândut fariseilor pentru 30 de arginţi.
În această zi s-au făcut primele planuri pentru prinderea şi uciderea lui Iisus.
În popor se spune că dacă ţii astăzi post negru, vei fi ferit tot anul de boli.
Alături de vineri (ziua în care Iisus a fost răstignit), Miercurea Mare este una din cele două zile ale săptămânii în care creştinii postesc pe tot parcursul anului, cu excepţiile zilelor marcate ca "harţi" în calendarul ortodox.
Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spăla și călca.
Din această zi, se spune că bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute nevestele
Din cele mai vechi timpuri, oamenii țin cont de obiceiurile din această ultimă săptămână de dinaintea Paștelui. Unele lucruri sunt interzise cu desăvârșire. În caz contrar, oamenii cred că ceva rău li se va întâmpla.
Obiceiuri şi superstiţii în Miercurea Mare
În Miercurea Mare, se pomenește femeia cea păcătoasă, care l-a uns cu mir cu Domnul.
În cadrul aceleiași Denii, aflăm și semnificațiile din Sfânta și Marea Miercuri prin lectura Sinaxarului:
"Când Iisus S-a suit în Ierusalim în casa lui Simon leprosul, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El. Și a turnat pe capul Lui acel mir de mare preț, în valoare cam de trei sute de dinari.
Ucenicii, dar mai ales Iuda, au certat-o. Hristos însă i-a luat apărarea ca să nu îndepărteze gândul ei cel bun. Pe urmă Hristos face pomenire de îngroparea Sa spre a întoarce pe Iuda de la vânzare. Și a învrednici pe femeie de marea cinste de a se propovădui pretutindeni, în toată lumea, fapta ei bună.
Femeia aceasta nu este una și aceeași la toti Evangheliștii. După cum spune Sfântul Ioan Hrisostom, la cei dintâi trei Evangheliști este vorba de una și aceeași femeie, numită îndeosebi femeia cea păcătoasă.
La Evanghelistul Ioan însă nu e vorba de această femeie, ci de altă femeie, care are o viață curată. Maria, sora lui Lazăr, care, cu șase zile înainte de Paști, pe când Domnul ședea la masă în casa ei din Betania, a întrebuințat mir. Și l-a turnat pe frumoasele Lui picioare și I le-a șters cu părul capului ei.
I-a adus Lui acest mir și l-a dăruit Învățătorului ca lui Dumnezeu, pentru că l-a sculat din morți pe fratele ei. Din pricina asta nici Domnul nu-i făgăduiește vreo răsplată.
Cealaltă femeie, adică cea păcătoasă, dupa cum au istorisit Sfinții Evangheliști Matei și Marcu, a turnat acel mir de preț pe capul lui Iisus cu două zile înainte de Paști.
Pe când Iisus era tot în Ierusalim și tot pe când stătea la masă, dar în casa lui Simon leprosul. Pe această femeie păcătoasă și ucenicii s-au supărat, pentru că se gândeau bine la dorința lui Hristos de a face milostenie.
Mai mult, acestei femei păcătoase i s-a dat și răsplata de a se duce vestea despre fapta ei bună în toată lumea", potrivit "Deniilor din Postul Mare".
Săptămâna Mare se continuă cu Joia Mare, ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colăci de post, vin, miere și fructe.