Mii de persoane au protestat în Piața Maidan împotriva ''capitulării'' în faţa separatiştilor proruşi (VIDEO)
Embed:
Mii de manifestanţi s-au adunat duminică în centrul Kievului pentru a protesta împotriva unei autonomii sporite pentru teritoriile separatiste proruse, care ar putea fi acordată în cadrul eforturilor de pace ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP.
Între 4.000 şi 5.000 de manifestanţi s-au adunat în Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) din Kiev, potrivit poliţiei, scandând "Nu capitulării! Nu amnistiei!" şi agitând pancarte cu "Războiul continuă" sau cântând sloganuri ostile lui Zelenski.
"Vrem cu toţii pace, însă pacea şi capitularea sunt două lucruri diferite. Oamenii nu au murit pentru asta", a declarat pentru AFP Mykola, un manifestant care a luptat împotriva separatiştilor din est în perioada 2014-2015.
"Ne rezervăm dreptul de a continua lupta", a avertizat unul dintre comandanţii batalionului de voluntari Aidar, unitate controversată şi acuzată de crime de război de Amnesty International.
Aflat într-un punct mort de mai mulţi ani, procesul de pace din estul Ucrainei, unde forţele ucrainene şi cele proruse se confruntă într-un război care s-a soldat din 2014 şi până acum cu circa 13.000 de morţi, a înregistrat în ultimele luni progrese timide, scrie agerpres.ro.
Alegerea în aprilie la Preşedinţia Ucrainei a lui Volodimir Zelenski, un actor de comedie novice în politică, a permis reluarea dialogului cu Rusia, care a dus în septembrie la un important schimb de prizonieri.
Ca un nou mic pas înainte, o delegaţie ucraineană a parafat marţi un document în care califică drept viitoare autonomie regiunile rebele, subiect exploziv în Ucraina şi considerat una dintre concesiile inacceptabile mai ales de naţionalişti şi organizaţiile paramilitare.
Conflictul din estul Ucrainei este în mare parte îngheţat după semnarea acordurilor de la Minsk în 2015, în pofida unor violenţe sporadice. Partea politică a acestor acorduri, care prevede inclusiv un statut special pentru teritoriile rebele, nu a fost niciodată aplicată.
Acest statut special ar putea face obiectul unor negocieri în timpul unui viitor summit între preşedinţii ucrainean şi rus, sub medierea Franţei şi Germaniei. Însă, deocamdată nu a fost fixată nicio dată exactă pentru acest summit, aşteptat din septembrie.
Între 4.000 şi 5.000 de manifestanţi s-au adunat în Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) din Kiev, potrivit poliţiei, scandând "Nu capitulării! Nu amnistiei!" şi agitând pancarte cu "Războiul continuă" sau cântând sloganuri ostile lui Zelenski.
"Vrem cu toţii pace, însă pacea şi capitularea sunt două lucruri diferite. Oamenii nu au murit pentru asta", a declarat pentru AFP Mykola, un manifestant care a luptat împotriva separatiştilor din est în perioada 2014-2015.
"Ne rezervăm dreptul de a continua lupta", a avertizat unul dintre comandanţii batalionului de voluntari Aidar, unitate controversată şi acuzată de crime de război de Amnesty International.
Aflat într-un punct mort de mai mulţi ani, procesul de pace din estul Ucrainei, unde forţele ucrainene şi cele proruse se confruntă într-un război care s-a soldat din 2014 şi până acum cu circa 13.000 de morţi, a înregistrat în ultimele luni progrese timide, scrie agerpres.ro.
Alegerea în aprilie la Preşedinţia Ucrainei a lui Volodimir Zelenski, un actor de comedie novice în politică, a permis reluarea dialogului cu Rusia, care a dus în septembrie la un important schimb de prizonieri.
Ca un nou mic pas înainte, o delegaţie ucraineană a parafat marţi un document în care califică drept viitoare autonomie regiunile rebele, subiect exploziv în Ucraina şi considerat una dintre concesiile inacceptabile mai ales de naţionalişti şi organizaţiile paramilitare.
Conflictul din estul Ucrainei este în mare parte îngheţat după semnarea acordurilor de la Minsk în 2015, în pofida unor violenţe sporadice. Partea politică a acestor acorduri, care prevede inclusiv un statut special pentru teritoriile rebele, nu a fost niciodată aplicată.
Acest statut special ar putea face obiectul unor negocieri în timpul unui viitor summit între preşedinţii ucrainean şi rus, sub medierea Franţei şi Germaniei. Însă, deocamdată nu a fost fixată nicio dată exactă pentru acest summit, aşteptat din septembrie.