Averile miliardarilor din industria alimentară şi energetică au crescut cu 453 de miliarde de dolari în ultimii doi ani, în contextul creşterii preţurilor la energie şi a diverselor mărfuri în timpul pandemiei, şi al războiului din Ucraina, arată un raport al organizaţiei nonprofit Oxfam, citat de The Guardian, citează digi24.ro. Dezvăluirile sunt făcute în contextul în care elita politică şi de business se reunește la Forumul Economic Mondial la Davos.

Potrivit organizației, preţurile crescute la alimente la nivel mondial au ajutat 62 de persoane să devină miliardari în industria alimentară în doar 24 de luni.

Cargill, care este unul dintre cei mai mari comercianți de alimente din lume, numără acum 12 membri ai familiei drept miliardari, față de opt câți avea înainte de pandemie. Familia Cargill, împreună cu alte trei companii, controlează 70% din piața agricolă globală.

Mai mult de 263 de milioane de oameni vor trăi în sărăcie acută din cauza preţurilor alimentelor, care au crescut în medie cu peste 30% în ultimul an, potrivit estimărilor. Numărul persoanelor care trebuie să trăiască cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi ar putea ajunge la 860 de milioane până la sfârşitul anului, un număr echivalent cu populaţiile Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Spaniei la un loc.

”Este de neiertat din punct de vedere moral ca oamenii din Africa de Est să moară de foame, în timp ce averile oamenilor extrem de bogaţi sunt crescute de creşterea exponenţială a preţurilor la alimente şi energie. Într-o perioadă în care sute de milioane de oameni se confruntă cu sărăcia extremă, nu poate exista nicio scuză pentru guverne să nu abordeze tema profiturilor şi bogăţiei imense astfel încât să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă”, a declarat Danny Sriskandarajah, directorul executiv al Oxfam GB.

Oxfam a mai solicitat liderilor mondiali reuniţi la Davos să introducă imediat impozite pe avere pentru miliardari, pentru a evita ”cea mai mare creştere a sărăciei extreme din ultimii 20 de ani”.

Guvernele ar trebui să urmeze exemplul Argentinei şi să introducă un ”impozitul unic de solidaritate pe averile rezultate din urma pandemiei”, a susținut organizația. Prin impozitul unitar stabilit de Argentina s-au strâns anul trecut 223 de miliarde de pesos (1,5 miliarde de lire sterline).

Oxfam a cerut, de asemenea, introducerea unui impozit permanent pe avere pentru a ”ţine în frâu bogăţia extremă şi puterea de monopol”. Un impozit anual pe avere care începe de la 2% pentru milionari şi care creşte la 5% pentru miliardari ar putea genera 2,5 miliarde de dolari pe an, arată organizația, care adaugă că suma ar fi suficientă ”pentru a scoate 2,3 miliarde de oameni din sărăcie, pentru a produce suficiente vaccinuri şi pentru a oferi asistenţă medicală universală şi protecţie socială tuturor celor care trăiesc în ţările cu venituri mici şi medii”.

Organizație a mai cerut introducerea unui impozit excepţional temporar care să vizeze toate companiile mari, nu numai companiile petroliere şi de gaze, aşa cum a propus partidul laburist din Marea Britanie. Oxfam a afirmat că un astfel de impozit care ar viza ”doar 32 de companii multinaţionale extrem de profitabile ar fi putut genera venituri de 104 miliarde de dolari în 2020”.

”Introducerea impozitelor pe avere, de exemplu, ar strânge sume uriaşe care ar putea ajuta grupurile vulnerabile să supravieţuiască acestei crize şi să construiască un viitor mai bun, pentru a-i ajuta să mănânce și să își încălzească locuințele”, a spus Sriskandarajah.

În total, 573 de oameni au devenit miliardari în timpul pandemiei, iar pandemia a fost ”cel mai bun moment din istorie pentru miliardari”.

Averea totală a miliardarilor se ridică la 12,7 miliarde de dolari, potrivit clasamentului revistei Forbes, ceea ce reprezintă echivalentul a 13,9% din PIB-ul global şi o creştere de trei ori faţă de 2000. Averile celor mai bogaţi 20 de miliardari sunt mai mari decât întregul PIB al Africii Subsahariane.