Cercetarea în agricultură a devenit motiv de ceartă între academicieni şi Guvern. Ministerul Agriculturii vrea să lase fără bani Academia de Ştiinţe, deoarece, spun reprezentanţii instituţiei, inovaţiile academicienilor nu satisfac piaţa internă şi nu corespund normelor europene. Solicitarea Ministerului i-a revoltat pe şefii Academiei de Ştiinţe.

Ministrul Agriculturii susţine că proiectele promovate de cercetătorii Academiei de Ştiinţe nu răspund necesităţilor agricultorilor.

"Atâta timp cât aceste proiecte finanţate de AŞM, ministerul nu-şi poate promova politicile din domeniu. Noi ducem responsabilitate pentru datoriile lor, pentru porcăriile care se întâmplă în aceste instituţii, iar pe de altă parte, nu putem beneficia de cercetări ştiinţifice, de transfer de tehnologii", a explicat Vasile Bumacov.

Şefii Academiei de Ştiinţe sunt revoltaţi şi spun că nu au fost consultaţi la elaborarea hotărârii de Guvern. De asemenea, ei spun că ministerul ar trebui să se concentreze pe elaborarea politicilor în agricultură şi nu pe activitatea de cercetare.

"În acest caz, ministerul ar trebui mai bine să tacă. Politicile şi coordonarea nu poate să fie în ministere. Noi am avut perioade istorice, când se practica această chestie şi nu a dus la nimic bun. Este un poiect agramat, diletant", a declarat Victor Balmuş, şeful Direcţiei juridice a AŞM.

Cercetărorii recunosc faptul că rezultatele lor nu sunt pe măsura aşteptărilor agricultorilor, dar dau vina pe fondurile insuficiente.

"Planurile tematice pe care le elaborăm sunt destul de voluminoase. Facem un plan destul de voluminos, ca să avem asupra a ce lucra, dar din acel plan, practic, pentru ramurile noastre, viticultură, pomicultură, dacă se implementează 15 procente şi dacă 30 de procente sunt actuale", a menţionat Constantin Dadu, directorul Institutului de Horticultură şi Tehnolgie Alimentară.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2011, din cele 166 de brevete de invenţii patentate, doar 92 au fost implementate.