(20:48) V. Cebotari: Cea mai mare problemă este să convingem cetăţenii că sistemul de drept lucrează pentru ei. Această iniţiativă vine ca un răspuns la aşteptările cetăţenilor. Scopul justiţiei va fi să creeze justiţie, atât în raport cu cetăţeanul, cât şi instituţii. Noi vrem să sporim gradul de încrede în procuratură, în poliţie, în CNA. Prin astfel de măsuri, putem recăpăta încrederea cetăţenilor şi face instituţiile statului mai eficiente. Să nu uităm că un şir de proceduri pe care le au organele de forţă nu vor mai fi o responsabilitate birocratică. Vor avea timp şi resurse pentru alte lucruri cu care se ocupă. 

(20:47) V. Cebotari: Ne-am propus ca o faptă contravenţională să fie examinată imediat. Nu poate agentul constatator aplicată o pedeapsă ce prevede măsura de arest, dreptul de a conduce. Încercăm să facem lucrurile simple. 

(20:44) V. Cebotari: O faptă contravenţională este mai puţin periculoasă decât una penală. Ea ocupă practic aceleaşi resurse de timp, oameni şi financiare. Are drept consecinţă o durată foarte mare a procesului de investigare. Adesea una şi aceeaşi persoană trebuie să documenteze o faptă contravenţională, are în procedura sa şi o faptă penală. Fapta contravenţională rămâne nepedepsită. Scopul legii este de a preveni alte fapte contravenţionale şi alte fapte penale. O contravenţie minoră nepedepsită la timp poate motiva persoana să comită o contravenţie mai mare, apoi o faptă penală. 

(20:40) V. Cebotari, despre rolul şi locul SIS: Credem că SIS trebuie poziţionat ierarhic sus. SIS trebuie să deţină competenţe care nu se repetă. Trebuie să fie competenţe de securitate informaţională şi securitate. Trebuie să se ocupe de acţiunile care sunt o ameninţare pentru suveranitatea, securitatea internă a statului, independenţa, vitalitatea şi funcţionarea celor mai importante ramuri din economia naţională. Dosarele pe care le administrează trebuie să fie de altă calitate şi despre alte probleme pe care noi aşteptăm să le rezolve. SIS se va ocupa doar de problemele majore. 

Am avut discuţii cu experţii din securitatea naţională, nu şi cu cei din instituţie. Am consultat multe hotărâri ale Curţii Constituţionale privind securitatea naţională. Foarte atent şi foarte corect. Credem că ne-a reuşit. 

(20:27) V. Cebotari, despre CNA: Centrul Naţional Anticorupţie este instituţia care va pierde un şir de competenţe în investigarea infracţiunilor economice. Doar că ceea ce ţine de spălarea banilor va fi dislocat Serviciul spălării banilor şi finanţării terorismului. El va activa independent, însă va fi subordonat administrativ de Guvern. Autonomia funcţională va fi păstrată. Guvernul va avea competenţe limitate faţă de această instituţie. 

CNA se va transforma într-un centru de combatere şi prevenire a corupţiei, o instituţie care va trebui să-şi demonstreze eficienţa fiind utilă mediului economic. Dacă o autorizaţie nu e emisă în termen, pentru un agent economic, de ce să nu intervină, să sesizeze agentul public ca acesta să fie atras la răspundere. Să fie o cale mai scurtă ca agentul economic să fie protejat în dreptul său. 

(20:25) V. Cebotari: Aceste instituţii nu îşi vor trimite agenţii constatatori. În baza acestei legi, ei vor avea o activitate de monitorizare continuă şi controlul va fi efectuat exclusiv în baza factorilor de risc. Nu înseamnă că dacă o instituţie este sesizată, se va efectua obligatoriu un control. 

(20:21) V. Cebotari: Cele mai multe competenţe le pierde poliţia. Acestea le vor prelua acele agenţii regulatorii - 13 şi toate specializate. În fiecare instituţie lucrază persoane care au pregătirea şi calificarea necesară pentru a stabili gravitatea fiecărei încălcări comise. 

(20:12) V. Cebotari: Acţiunile de corupţie, spălare a banilor sau oricare altă crimă cu caracter economic nu cad sub această lege. Încercăm să nu stimulăm activităţile infracţionale organizate sau recidiva. Vrem să fim un bun prieten celor ce se comportă cu bună-credinţă faţă de lege. Cei care comit abateri regulate trebuie trataţi într-o altă manieră, pentru că se observă un alt caracter al faptelor. 

(20:09) V. Cebotari: Presiunea nu se face prin pedepsirea persoanelor. Ci şi prin blocarea activităţilor economice: ridicarea suportului de informaţii sau a unor bunuri fără de care activitatea agentului economic se întrerupe. Proiectul vine să stopeze aceste presiuni. O altă măsură este reducerea presiunii arestului. Prin ridicarea plafonului măsurii de arest care este prevăzut de un articol. Pentru crime mai grave se va aplica măsura de arest. Măsura de arest va fi înlocuită cu măsuri alternative.

(20:06) V. Cebotari: Caracterul penal al faptei este constatat şi astăzi de aceşti colaboratori, inclusiv CNA sau poliţie. Paşii următori care urmează să-i întreprindă agentul constatator, dacă remedierea nu a fost efectuată, este sesizată Procuratura, anexând tot probatoriul care a fost acumulat (acte, etc). În baza acestor materiale, procurorul este în drept că intenteze dosarul penal. Persoana vizată poate să-şi recunoască vinovăţia. 

Pentru un şir de infracţiuni am prevăzut înlocuirea pedepselor cu o amendă. Locul lor este de a produce locuri de muncă, de a achita taxe la bugetul de stat. 

(20:03) V. Cebotari: Proiectul abordează câteva dimensiuni: prima este o revedere a 31 de componente de infracţiuni. Aici spunem foarte clar că nu este o faptă că de şi are indicii unei infracţiuni şi nu este o faptă violentă, nu e o faptă comisă de o organizaţie criminală, nu poate fi constată de poliţie sau CNA, dar poate fi constată de cele 13 agenţii regulatorii. O faptă nu va fi considerată penală până când nu i-a fost acordat agentului economic o perioadă de 30 de zile de remediere a faptelor comise. Prin urmare, agentul economic urmează să repare greşelile şi prejudiciile cauzate. Realizarea acestor măsuri corective înlătură caracterul penal al faptei. 

(20:00) V. Cebotari: La proiect au lucrat şi CNA, şi Procuratura, şi Ministerul Justiţiei. Partenerii de dezvoltare ne-au acordat raportul de expertiză. FMI a exprimat suportul pentru ceea ce urmează să producem. Am tot respectul faţă de poliţişti, nimeni nu poate mai bine ca poliţia să asigure ordinea publică, însă nu cred că poliţiştii pot să aibă competenţă mai bune decât un expert din ANSA sau că poate cunoaşte mai bine sănătatea publică decât un angajat al CSP sau că ştie mai bine cum sunt calculate impozitele decât un inspector fiscal. Fiecare trebuie să-şi facă partea sa de job. 

(19:58) V. Cebotari: Moratoriul aplicat de Guvern a dat rezultate. Aveam un nivel al siguranţei mai ridicat, taxe mai mari acumulate. 

(19:55) Vladimir Cebotari: Proiectele în care am făcut această intervenţie ţin de sectorul justiţiei. Şi mediul de afaceri beneficiază şi trebuie să beneficieze de o justiţie corectă. Prima sarcină a justiţiei este de a preîntâmpina comiterea vreo unei infracţiuni. Scopul nostru este de a profesionaliza combaterea acelor abateri care sunt admise de mediul economic. Nu poate fi mai competent un colaborator de poliţie decât un inspector al FISC atunci când este vorba de constatarea unei evaziuni fiscale sau înţelegerea metodelor prin care s-a produs această încălcare. 

Ministrul Justiţiei va fi invitatul special din această seară la emisiunea Fabrika, unde va discuta cu moderatorul Cristian Tabără despre proiectul de lege elaborat pentru stoparea abuzurilor în afaceri.

Urmăriţi ediţia care va începe la 19:50, pentru a afla cum va fi implementat documentul.