Decizia Radei Supreme de la Kiev de a lichida şcolile cu predare în altă limbă decât cea ucraineană a stârnit nemulțumirea minorităţilor etnice, dar şi a ţărilor cu diasporă reprezentativă. Manifestanţii i-au trimis o cerere președintelui Petro Poroșenko, prin care îi solicită să respingă această lege controversată. Ei consideră că decizia autorităților ucrainene ar putea crea conflicte și instabilitate în țară. 

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe din România și-au manifestat îngrijorarea faţă de noua lege a Educaţiei din Ucraina. Într-un comunicat de presă, oficialii de peste Prut menţionează că drepturile minorităților etnice vor fi încălcate, odată cu adoptarea documentului. Autoritățile române au amintit că potrivit prevederilor legale, atât România, cât şi Ucraina se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane care aparţine unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă.

Şi oficialii din Ungaria au protestat faţă de decizia Radei de la Kiev de a lichida şcolile cu predare în altă limbă decât cea ucraineană. Iniţiativa îi afectează direct pe românii din Cernăuţi şi Ţinutul Herţa, dar şi pe cei din sudul Basarabiei, care vor fi supuşi unui proces intens de deznaţionalizare.

Legea adoptată de deputaţii de la Kiev prevede ca, până în 2020, toate şcolile în care copiii studiază în altă limbă decât ucraineana să fie lichidate complet. Deja de anul viitor, toţi elevii claselor gimnaziale, adică începând cu cei din clasa a cincea, vor fi obligaţi să înveţe doar în limba de stat. Şcolarii din clasele primare mai au un termen de graţie de trei ani, după care vor fi puşi în aceeaşi situaţie. Deputaţii ucraineni şi-au motivat decizia prin faptul că mulţi cetăţeni vorbesc prost sau nu cunosc deloc limba ucraineană. Totuşi, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie aprobat de preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

Decizia a provocat critici dure din partea reprezentanţilor minorităţilor etnice, precum şi a ţărilor de origine, inclusiv România. În regiunile istorice româneşti, care se află în prezent în componenţa Ucrainei, locuiesc peste 400 de mii de români. Aceasta este cea de a doua minoritate ca mărime, după cea rusă, de pe teritoriul statului ucrainean.