Mircea Roşioru: Nu a existat niciun impediment ca Eduard Harunjen să nu candideze la funcţia de procuror general
foto: publika.md
Nu a existat niciun impediment ca Eduard Harunjen să nu candideze la funcţia de procuror general, a declarat Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procuraturii care a organizat concursul public în 2016. Roşioru susţine că Harunjen a participat la şedinţele Consiliului Superior al Procuraturii doar după ce a fost numit procuror general prin decret prezidenţial.
"Eduard Harunjen, în timp în care a exercitat mandatul de procuror general interimar, nu a fost admis niciodată în şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor. Noi nu am văzut nicio interdicţie ca dumnealui să nu poată să candideze pentru funcţia respectivă şi niciun impediment din acest punct de vedere. Considerent din care anume la etapa de admisibiltate, noi, împreună cu toţi din Consiliu, am decis că dosarul candidatului Eduard Harunjen este unul admisibil", a spus ex preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roşioru.
Consilierul prezidenţial, Maxim Lebedinschi, a declarat, pe o reţea de socializare, că, până la sfârşitul acestei săptămâni, preşedintele Igor Dodon va emite decretul de încetare a mandatului Procurorului General. Mai mulţi jurişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu atrag atenţia că procurorul general nu poate fi demis de şeful statului în baza unei decizii a Parlamentului.
"Articolul 125, alineatul doi spune aşa, eu îl citez. Procurorul general este demis din funcţie de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unor proceduri transparente. Deci, două entităţi care sunt implicate, CSP şi preşedintele", a spus preşedintele A.O. "Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei", Galina Bostan.
Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, subliniază şi el lipsa unui demers din partea Consiliului Superior al Procuraturii.
"În condiţiile în care, Parlamentul va decide că această hotărâre trebuie să plece direct către preşedintele ţării, se pare că va fi exclus din această ecuaţie Consiliul Superior al Procurorilor, o chestiune care, din punctul meu de vedere este inadmisibilă. Această hotărâre ridică semne de întrebare, în sensul în care nu a fost încălcat articolul şase din Constituţie, principiul separării puterii în stat", a spus preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Igor Dron.
"În primul rând, ar trebui să fie un demers al Consiliului Procurorilor și în acel demers să fie arătate și motivele. Așa ceva nu există", a spus analistul politic, Vitali Catană.
Hotărârea Parlamentului prin care s-a constatat lipsa de eligibilitate a lui Eduard Harunjen pentru funcţia de procuror general a fost remisă Consiliului Superior al Procuraturii, care se va reuni joi în şedinţă.
Avocatul Victor Panţîru atrage atenţia asupra implicaţiilor legale ale deciziei de demitere a procurorului general pe motiv de numire ilegală.
"Toate actele emise de o persoană care a fost numită ilegal în funcţie sunt lovite de nulitate. Inclusiv dosare care au fost redeschide urmează a fi închise pe motiv că au fost deschise de către o persaonă care nu avea acest drept", a spus avocatul, Victor Panţîru.
Procurorul general, Eduard Harunjen, a calificat decizia Parlamentului privind numirea sa ilegală în funcţie drept o declaraţie politică ce încalcă câteva hotărâri ale instanţelor judiciare.
"Eduard Harunjen, în timp în care a exercitat mandatul de procuror general interimar, nu a fost admis niciodată în şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor. Noi nu am văzut nicio interdicţie ca dumnealui să nu poată să candideze pentru funcţia respectivă şi niciun impediment din acest punct de vedere. Considerent din care anume la etapa de admisibiltate, noi, împreună cu toţi din Consiliu, am decis că dosarul candidatului Eduard Harunjen este unul admisibil", a spus ex preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roşioru.
Consilierul prezidenţial, Maxim Lebedinschi, a declarat, pe o reţea de socializare, că, până la sfârşitul acestei săptămâni, preşedintele Igor Dodon va emite decretul de încetare a mandatului Procurorului General. Mai mulţi jurişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu atrag atenţia că procurorul general nu poate fi demis de şeful statului în baza unei decizii a Parlamentului.
"Articolul 125, alineatul doi spune aşa, eu îl citez. Procurorul general este demis din funcţie de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unor proceduri transparente. Deci, două entităţi care sunt implicate, CSP şi preşedintele", a spus preşedintele A.O. "Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei", Galina Bostan.
Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, subliniază şi el lipsa unui demers din partea Consiliului Superior al Procuraturii.
"În condiţiile în care, Parlamentul va decide că această hotărâre trebuie să plece direct către preşedintele ţării, se pare că va fi exclus din această ecuaţie Consiliul Superior al Procurorilor, o chestiune care, din punctul meu de vedere este inadmisibilă. Această hotărâre ridică semne de întrebare, în sensul în care nu a fost încălcat articolul şase din Constituţie, principiul separării puterii în stat", a spus preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Igor Dron.
"În primul rând, ar trebui să fie un demers al Consiliului Procurorilor și în acel demers să fie arătate și motivele. Așa ceva nu există", a spus analistul politic, Vitali Catană.
Hotărârea Parlamentului prin care s-a constatat lipsa de eligibilitate a lui Eduard Harunjen pentru funcţia de procuror general a fost remisă Consiliului Superior al Procuraturii, care se va reuni joi în şedinţă.
Avocatul Victor Panţîru atrage atenţia asupra implicaţiilor legale ale deciziei de demitere a procurorului general pe motiv de numire ilegală.
"Toate actele emise de o persoană care a fost numită ilegal în funcţie sunt lovite de nulitate. Inclusiv dosare care au fost redeschide urmează a fi închise pe motiv că au fost deschise de către o persaonă care nu avea acest drept", a spus avocatul, Victor Panţîru.
Procurorul general, Eduard Harunjen, a calificat decizia Parlamentului privind numirea sa ilegală în funcţie drept o declaraţie politică ce încalcă câteva hotărâri ale instanţelor judiciare.