Robotul european al viitoarei misiuni spaţiale ExoMars, care va fora la mare adâncime sub nivelul scoarţei planetei Marte, este pregătit pentru a fi lansat în spaţiu în septembrie 2022, a anunţat miercuri Agenţia Spaţială Europeană (ESA), relatează AFP.

Lansarea acestei misiuni spaţiale ruso-europene, prevăzută iniţial în 2020, a trebuit să fie amânată pentru anul 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 şi a unor probleme tehnice, scrie agerpres.ro.

"Toate instrumentele" de la bordul roverului Rosalind Franklin, creat de ESA, "sunt pregătite pentru lansare, mai rămân doar câteva reglaje minore de finalizat în această lună", a precizat ESA într-un comunicat.

"Suntem convinşi că vom fi pregătiţi pentru lansarea din septembrie", a precizat Pietro Baglioni, inginerul care conduce echipa însărcinată cu coordonarea roverului. Acesta din urmă va fi depus pe scoarţa marţiană cu ajutorul unui modul rusesc de asolizare, denumit "Kazacioc".

Testarea paraşutelor roverului, realizată în noiembrie şi decembrie la mare altitudine, a avut succes. Este vorba despre o etapă cheie pentru a asigura coborârea lentă şi în siguranţă a roverului european pe scoarţa "Planetei Roşii".

De asemenea, o replică a roverului a coborât "pentru prima dată cu succes de pe platforma sa de asolizare" în timpul simulărilor, precizează comunicatul publicat de ESA.

Acea coborâre a roverului reprezintă "o operaţiune crucială", care va trebui să fie realizată "foarte lent". Roverul a fost conceput pentru a putea să coboare panta abruptă a rampelor modulului de asolizare, "însă echipei de control de pe Terra îi va reveni sarcina de a alege rampa cea mai sigură".

Roverul Rosalind Franklin şi modulul de asolizare se află pentru moment într-o sală goală deţinută de compania Thales Alenia Space în oraşul italian Torino. După o examinare finală în luna aprilie, cele două dispozitive vor fi transportate spre locul lansării lor în spaţiu, cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

Roverul misiunii ExoMars a fost conceput pentru a executa foraje în scoarţa marţiană până la o adâncime de doi metri, considerată suficient de mare pentru a avea acces la eventuale materii organice, care ar putea să fie conservate în profunzimile planetei Marte de 4 miliarde de ani.

În acea perioadă îndepărtată, planeta Marte semăna mai mult cu Terra decât seamănă în zilele noastre, întrucât prezenta condiţiile necesare pentru a putea să găzduiască viaţa, fapt care îi face pe oamenii de ştiinţă să spere în descoperirea urmelor lăsate de forme străvechi de viaţă microbiană.