Asocierea dintre două personaje a fost făcută pentru prima dată, din punct vedere ştiinţific, de-abia în anul 1958.

Legendele despre cruzimea şi metodele lui Vlad Ţepeş de tortură (popularizate, cel mai probabil, în urma conflictelor pe care le-a avut cu negustorii braşoveni) au fost preluate începând cu secolul XX de către occidentali, care i-au atribuit voievodului identitatea lui "Dracula", scrie descopera.ro.

Există numeroase teorii legate de probabilitatea ca toate miturile create în jurul lui Vlad Ţepeş să fi fost, într-adevăr, adevărate. Iată de ce şi-au dat seama, într-un final, occidentalii care susţineau că urmaşul lui Vlad Dracul a fost un vampir însângerat: 

Vlad Ţepeş ca personaj ce a inspirat crearea lui Dracula

În timp ce majoritatea occidentalilor cred că Vlad Ţepeş a fost inspiraţia pentru crearea personajului Dracula, fiul lui Bram Stoker, Irving, susţinea că această informaţie este falsă şi că tatăl său a creat eroul după ce l-a visat în somn. Legătura dintre Dracula şi Vlad al III-lea a apărut de-abia în anul 1958, fiind formulată de cercetătorul Basil Kirtley, însă ea a fost demontată apoi de către specialiştii care nu au găsit nicio asociere între cele două personaje în însemnările lui Stoker. 

Semnificaţia numelui "Dracula" 

Bram Stoker dădea numelui ,,Dracula" semnificaţia de ,,diavol", însă mai apoi, denumirea a făcut referire la originea lui Vlad Ţepeş, ca fiu al lui Vlad Dracul. Istoricul Aurel Răduţiu susţine că niciunui conducător tiranic nu i-ar fi plăcut să fie numit ,,Fiul Dracului", ci, mai degrabă, el a fost cunoscut ca fiind ,,Vlad Dragu", adică ,,Vlad cel Drag". Ulterior, saşii din zonele aflate sub stăpânirea lui Ţepeş ar fi interpretat greşit adjectivul de origine slavă ,,Dragu" şi l-ar fi folosit sub forma ,,Dracu". 

Legenda conform căreia Vlad Ţepeş ar fi băut sânge

În 1463, poemul ,,Von ainem wutrick der heis Trakle waida von der Walachaei" era recitat în faţa împăratului romano-german Frederick al III-lea. În secolul XX, în momentul în care poemul a fost tradus de Radu Florescu şi Raymond McNally, el includea menţiunea că Vlad al III-lea obişnuia să îşi înmoaie pâinea în sângele bărbaţilor, femeilor şi copiilor pe care îi trăgea în ţeapă. Unii cercetători pun la îndoială această informaţie, deoarece susţin că voievodul îşi spăla mâinile cu sânge, iar această referire ar fi, de fapt, doar o metaforă. 

Asocierea lui Vlad Ţepeş cu Castelul Bran 

Un număr foarte mare de turişti, atât români cât şi străini, trec pragul Castelului Bran, cu speranţa de a-l găsi pe Dracula. Istoricul Florin Curta îi asigură însă că Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată la Bran, iar în ceea ce priveşte locul de naştere al voievodului, acesta ar putea fi la Sighişoara sau la Târgovişte. 

Locul de înmormântare al lui Ţepeş

Nu se cunoaşte cu exactitate modul în care a sfârşit voievodul, însă, după cele mai multe surse, el ar fi murit decapitat, iar capul său ar fi fost dus sultanului Mehmed al II-lea, ca o dovadă a faptului că domnul muntean fusese ucis. Legenda spune că, ulterior, trupul lui Ţepeş a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Snagov, însă cercetările arheologice au arătat că singurele oseminte aflate aici erau cele ale unor cai. Un student la Universitatea din Tallinn susţinea la un moment dat că a descoperit pe un mormânt dintr-o biserică din Italia imaginea unei creaturi asemănătoare cu un dragon, sugerând faptul că acolo ar fi fost înmormântat, de fapt, Vlad Ţepeş.