Televiziunile care nu vor difuza emisiuni realizate în Moldova ar putea avea interdicţie de a difuza publicitate pentru o perioadă de până la un an. Noua sancţiune se regăseşte în proiectul de lege privind securizarea spaţiului informaţional, adoptat de majoritatea parlamentară în prima lectură.

Astfel, Parlamentul ar urma să ofere Consiliului Audiovizualului noi pârghii de responsabilizare a posturilor tv care refuză să respecte cotele obligatorii de programe locale şi parazitează cu retransmisiuni. Şi anume administratorul unei astfel de televiziuni, Natalia Poleacova de la ITV, a cerut cu tupeu deputaţilor să micşoreze cota obligatorie de produs autohton.

În replică, directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, i-a recomandat să facă afaceri în alte domenii, dacă nu poate respecta legislaţia audiovizuală.  

Administratorul ITV, o televiziune care preponderent reatransmite seriale de la televiziunile ruseşti, pretinde că statul moldovenesc nu ar fi în drept să oblige televiziunile moldoveneşti să difuzeze programe realizate în Republica Moldova.

"Sau statul să susţină postul tv şi atunci poţi să-i ceri. Dar să dictezi televiziunilor să producă opt ore una şi aceeaşi. De exemplu, stiri? Pentru că noi altceva nu vom inventa. Noi nu vom putea filma seriale. Dar astăzi, când este propagandă şi informaţii false şi nu ne putem determina ce este asta şi cum să luptăm, atunci poate în aceasta perioada trebuie de redus substanţial producţia, dar nu să o creştem.", și-a exprimat poziția  Natalia Poleacova, administrator ITV.

"Nu puteţi produce, ocupaţi-vă de alt bussines. Este lege. Frecvenţa este un bun public. Nu este proprietatea dumneavostră privată. De aceea şi există lege. Legile sunt cu anumite restricţii, este adevărat. Noi trebuie să dezvoltăm produsul audiovizual, nu să reducem. Din contra, să creştem acest volum.", a fost răspunsul lui Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente.

Chiar dacă administratorul ITV susţine că vrea să respecte legea, doar anul trecut, această televiziune a fost sancţionată de 7 ori, cu suma totală de 60 de mii de lei, pentru lipsa subtitrării în limba română a filmelor şi serialele pe care le retransmite şi pentru încălcări ce ţin de cota de producţie locală.

"Când noi am primit licenţă, legile erau un pic altfel.
- Şi aţi avut timp să vă dezvoltaţi. Nu vă puteţi dezvolta, să se dezvolte alţii. Care e problema?
- Noi putem face şi 10, chiar şi 12 ore, dar ce calitare va fi?
- Totuşi, puteţi?
- Desigur. Noi vom cumpăra de la colegi imaginile lor. Şi ce va fi asta? Toate posturile vor arăta acelaşi lucru? Pentru asta este instituţia publică."

Directorul Jurnal TV, Adrian Buraga, a explicat că obligaţia pentru televiziunile din Moldova de a difuza opt ore de producţie locală este fezabilă.

"Foarte scurt să mă refer la conţinutul local. Nu este imposibil. Este posibil să producem conţinut local acasă. Cu oameni mulţi, cu oameni mari, dar să-l producem acasă. Suntem gata să respectăm orice prevedere legală care o să fie aprobată, inclusiv să respectăm tot Codul care este şi care o să fie îmbunătăţit. Respectăm, susţinem această lege şi milităm pentru ea.", a declarat directorul Jurnal TV. 

Dezbaterile vin în contextul în care proiectul PAS prevede o sancţiune mai dură pentru televiziunile care nu pot fi responsabilizate cu amenzi. Dacă refuză să respecte legea şi să difuzeze programe realizate în Moldova, atunci nu vor avea dreptul de a difuza publicitate pe un termen de la şase la 12 luni. Iar nerespectarea acestei interdicţii impuse de Consiliul Audiovizualului duce la suspendarea licenţei radiodifuzorului. Reprezentatul televiziunii N4, Valentin Afteni, consideră că perioda de aplicare a interdicţiei pentru comunicările comerciale trebuie să fie mai mică.

"O televiziune independentă, un post de radio independent, fără publicitate 3-15 zile, moare. Aşa că asta e absolut exagerat şi asta este practic pedeapsa capitală.", a opinat Valentin Afteni, reprezentant N4.

"Eu înţeleg ce spuneţi Dumneavoastră, dar acestea sunt sancţiuni pentru încălcări. În cazul în care nu există încălcări, nu vorbim despre sancţiuni.", a spus Liliana Niolaescu- Onofrei,
preşedintele Comisiei Cultură, Educaţie şi Mass-media.

Preşedintele Consiliului Audiovizualului, Liliana Viţu, consideră că nerespectarea cotelor de programe locale este o încălcare gravă a legislaţiei, motiv pentru care salută decizia deputaţilor de a înăspri sancţiunile pentru televiziunile care se eschivează de la această obligaţie.

"Nu îmi pare corect ca cineva să plătească, să aibă o echipă, să plătească salarii, să-şi facă grijă de unde să ia această publicitate ca să plătească salarii şi altcineva să stea să bine-merci, să nu producă conţinut local şi, totodată să partice la piaţa de publicitate de rând cu ceilalţi. Vii la CA şi ceri licenţă că vrei să produci, după care stai şi te plângi că nu vrei să produci. Eu nu pot să înţeleg, în general, logica aceasta. ", a replicat Liliana Vițu, preşedintele Consiliului Audiovizual.

Modificările la Codul Serviciiilor Media Audiovizuale vin în contextul în care, prin decizia din martie a CA, numărul televiziunilor naţionale a crescut de la 13 la 41. Iar aceasta înseamnă că încă 28 de televiziuni vor fi obligate să difuzeze cel puţin opt ore de conţinut autohton în fiecare zi în loc de patru ore cât este cota la televiziunile regionale. Această decizie ar urma să asigure obligaţii egale pentru toate televiziunile care au în grilă programe pentru telespectatori din toată ţara şi care sunt recepţionate de 2/3 din populaţie, susţine Liliana Viţu.

"Cred că principalul lucru pe care noi am dorit să-l rezolvăm este tocmai această lipsă de corectitudine şi de condiţii inegale şi inechitabile, în care trebuie să activeze unii care produc opt ore, care încearcă să găsească resurse. Şi cei care stăteau bine şi retransmiteau ascunzându-se după categoria de regional."

Preşedintele Consiliului Audiovizualului susţine că instituţia pe care o conduce a decis ca reclasificarea posturilor tv din regionale în naţionale să intre în vigoare de la 1 septembrie, aşa încât noile reguli să nu se suprapună cu grila din vacanţa de vară.

"Nu mai poate fi vorba despre perioadă de graţie, despre perioadă de tranziţie, perioadă în care "haideţi să fim înţelegători". Tocmai de asta am mers pe un termen mult mai larg, decât 3 luni de zile. Tocmai pentru ca să nu ajungem la 1 septebrie şi nu am ştiut, nu am fost pregătiţi, mai daţi-ne, mai scutiţi-ne. Nu! Monitorizarea se face pe o săptămână şi putem să ne aşteptăm şi să planificăm şi noi la CA că în a doua săptămână de septembrie vom dispune monitorizarea despre cum se respectă noile prevederi din prima jumătate a lunii septembrie.", a subliniat Liliana Vițu.

Potrivit legii, din cota zilnică de opt ore de programe locale difuzate de televiziunile naţionale jumătate pot constitui reluări, iar 80 la sută trebuie să fie realizate în limba română.