Moldova ar fi putut să dispară ca stat dacă în 2003, autorităţile ar fi semnat aşa-numitul "plan Kozak". Această opinie a fost împărtăşită de invitaţii emisiunii Fabrika. În acelaşi timp, analiştii spun că documentul nu mai este actual.

Întrebaţi care a fost miza acelui document şi ce consecinţe ar fi avut asupra Moldovei, experţii din platou au spus că acesta ar fi dus la dezintegrarea ţării.

"Republica Moldova nu mai exista ca stat. Acesta era unul dintre scopurile documentului: legitimarea prezenţei militare. Şi doi: lichidarea Republicii Moldova. Cel mai grav, în acel moment, era că nu ştia nimeni", a menţionat politician Ştefan Secăreanu.

"Eu cred că a fost o încercare de a readuce Moldova în sfera de influenţă puternică rusească. A doua variantă era desprinderea definitivă a Găgăuziei şi a Transnistriei de Republica Moldova", a punctat istoricul şi ziaristul Vlad Darie.

Unii inviataţi susţin că deşi fostul preşedinte Vladimir Voronin şi-a dorit semnarea memorandumului Kozac, planul a eşuat, pentru că s-a opus Occidentul.

"Era mare dorinţa domnului Voronin să devină eroul reîntregirii Moldovei, cred că iniţiativa a fost a lui. El a vrut să semneze, dar nu era pregătit, nu exista potenţialul respectiv pentru a analiza problema, pentru a avea susţinerea tuturor actorilor implicaţi", a relatat jurnalistul Valeriu Reniţă, fost purtător de cuvânt al lui Voronin.

În acelaşi timp, analiştii au făcut o analiză a documentului şi au spus că "planul Kozac" nu mai este actual. "Eu nu cred că se vor mai găsi oameni care să preia memorandumul Kozac. Atunci s-a încercat pentru prima dată să se facă o concesie, s-a demonstrat că este mult prea mult", a subliniat analistul politic Corneliu Ciurea.

Luni s-au împlinit zece ani din ziua în care autorităţile de la Chişinău au respins aşa-numitul "plan Kozak", propus de Rusia drept soluţie pentru conflictul transnistrean.