Potrivit unei analize realizate de experţii paginii de Facebook PoştadeŞtiri, Chișinăul are destule rezerve pentru a atrage noi finanțări pentru proiecte majore de infrastructură.

La sârșitul anului 2018, datoria externă a statului a ajuns la 1,93 miliarde de dolari, în scădere cu 3%, comparativ cu situația înregistrată la începutul anului. Publicarea de către Banca Națională a Moldovei a acestor date a servit motiv de știri pentru mai multe instituții de presă. Unele titluri erau de constatare, alte induceau o notă de senzațional, iar în alte cazuri lăsau impresia că datoriile reprezintă o problemă majoră pentru stat, scrie autorul analizei.

"Prin urmare, se impun unele clarificări. Este mare sau mică această datorie? Reprezintă un motiv de îngrijorare sau este una ce poate fi gestionată? Sau, din contra, Republica Moldova mai are rezerve pentru a se împrumuta și mai mult?", se întreabă autorul.

Deși instituțiile financiare internaționale utilizează mai mulți indicatori pentru a stabili gradul de îndatorare a unui stat, totuși, indicatorul de referință, cel mai utilizat, este datoria publică raportată la Produsul Intern Brut. De obicei, o țară cu o datorie de până la 50% din PIB (Produs Intern Brut) nu este considerată una cu un grad înalt de îndatorare.

Sigur, sunt cazuri în care și un nivel de îndatorare de până la 50% poate deveni o problemă pentru un stat cu o economie în scădere, cu puternice turbulențe sociale și politice sau cu o degradare rapidă a încrederii investitorilor/creditorilor. Și invers, sunt țări cu datorii publice ce depășesc nivelul de 100% raportat la PIB, dar care în continuare se bucură de încrederea creditorilor, iar economia nu este afectată de nivelul ridicat al datoriei externe. În concluzie, nu putem vorbi de un nivel-limită de îndatorare depășirea căruia este periculoasă, iar dificultățile sunt inevitabile.

Totul depinde de situația concretă în care se află o țară concretă – dacă pentru un stat o datorie de 40% raportată la PIB poate fi o povară grea, pentru altul acest nivel poate fi considerat destul de mic și foarte ușor de gestionat. Mult depinde de capacitatea economiilor de a genera venituri suficiente pentru a deservi datoriile în conformitate cu calendarul convenit cu creditorii, scrie autorul analizei.

De exemplu, media pentru Uniunea Europeană, cu care Republica Moldova are acord de asociere şi membru a cărei vrea să devină, este de peste 81% raportat la PIB.

Cele mai puțin îndatorate state au o datorie de până la 10% (este vorba doar de Estonia), iar cele mai îndatorate state depășesc nivelul de 100% (patru state), iar unele se apropie chiar de nivelul record de 200%. Media pentru țările-membre din Europa Centrală și de Sud-Est, regiune din care face parte și R. Moldova, este de peste 50%, conform datelor pentru 2017.

DATORIA PUBLICĂ RAPORTATĂ LA PUB, 2017 
Estonia – 8,7%
Bulgaria – 25,6%
Cehia – 34,7%
România – 35,1%
Lituania – 39,4%
Letonia – 40%
Polonia – 50,6%
Slovacia – 50,9%
Ungaria – 73,3%
Slovenia – 74,1%
Croația – 77,5%
Grecia – 176,1%
Sursa: Eurostat

În Ucraina datoria publică raportată la PIB era, la finele anului 2018, în mărime de 60,9%, potrivit Ministerului Finanțelor de la Kiev.

SITUAŢIA REPUBLICII MOLDOVA

Unde se află Republica Moldova în acest peisaj? În anul 2018, R. Moldova a înregistrat o creștere economică de 4%, iar PIB-ul a ajuns la valoarea de 190 miliarde de lei sau peste 11 miliarde de dolari SUA.

În același timp, datoria externă publică a scăzut cu 3% şi a atins nivelul de 1,93 miliarde de dolari SUA sau peste 33 miliarde de lei (conform cursului actual).

Prin urmare, raportată la PIB, aceasta datorie externă reprezintă peste 17%. Totuși, pentru o imagine mai corectă a situație privind datoria publică, trebuie să mai adăugăm și datoria internă. În aceste condiții, datoria publică totală (internă și externă), conform datelor Ministerului Finanțelor, depășește ușor nivelul de 27%.

Potrivit PoştadeŞtiri, in comparație cu celelalte state din regiune, Republica Moldova are o datorie relativ mică, adică este în grupul țărilor cu un nivel scăzut de îndatorare. Așa stând lucrurile, deservirea actualei datorii nu provoacă dificultăți. În perspectivă, dacă ritmul actual de creștere economică va fi menținut, este evident că țara noastră are o rezervă de îndatorare, adică își poate permite creșterea datoriei publice. Important este ca statul să aibă o viziune clară pentru ce se împrumută și cum acești bani pot genera creștere și dezvoltare, astfel încât banii împrumutați să nu devină o povară, dar un factor ce mișcă economia și țara înainte.

Iar tendința ce s-a evidențiat în ultimii ani – majorarea investițiilor publice pentru dezvoltarea infrastructurii, pare a fi cea mai bună, cu un puternic efect de multiplicare pe termen mediu și lung. Dacă Guvernul va decide să prezinte o strategie bine gândită de creditare din exterior, direcționată pe dezvoltarea infrastructurii: drumuri, apă, canalizare, energetică, nu văd o problemă majoră ca datoria externă să fie majorată cu 50% sau chiar să fie dublată.

1 miliard de dolari sau 2 miliarde de dolari investite inteligent în dezvoltarea infrastructurii ar putea da un puternic imbold economiei, iar deservirea datoriei externe să nu provoace dificultăți și să nu devină o povară pentru buget. Mai mult, sporirea creditării pentru proiecte investiționale de infrastructură va constitui un stimulent suplimentar pentru creșterea economică, dar şi a veniturilor la buget, iar, în final, raportată la PIB, datoria externă ar putea să nu sufere mari fluctuații pe termen mediu, scrie PoştadeŞtiri.

CURIOZITĂȚI

• Cea mai mare datorie publică raportată la PIB o are Japonia – 238%;
• Cea mai mare datorie din lume (valoare exprimată în dolari) o au Satele Unite ale Americii – 22 mii de miliarde de dolari.