Moldova este în prag de secetă. Fermierii spun că temperaturile-record înregistrate în aprilie şi căldurile de la început de mai au uscat pământul. Astfel, dacă în zilele următoare nu vor cădea precipitaţii, mai multe culturi de toamnă ar putea fi afectate.

Potrivit agricultorilor, deocamdată semănăturile cu cereale şi legume nu au avut de suferit, dar pericolul creşte în fiecare zi. Şi Ministerul Agriculturii recunoaşte că terenurile agricole au nevoie de precipitaţii. Viceministrul Viorel Guţu a declarat că, în următoarele două săptămâni, instituţia va face o evaluare a impactului lipsei ploilor. "Aceste subvenţii pentru irigare se vor estima la câteva zeci de milioane de lei. O altă parte a subvenţiilor va fi destinată pentru procurarea echipamentelor de irigare", a precizat Guţu.

"În prezent, în special, culturile de toamnă, cum ar fi grâul, orzul, sunt într-o criză mare. Rezervele care au fost în sol s-au epuizat", a spus agronomul Dumitru Lutenco.

Potrivit datelor Agenţiei "Apele Moldovei", în ţară sunt 75 de sisteme de irigare, dintre care doar 50 funcţionează şi pot iriga o suprafaţă de aproape 60 de mii de hectare de teren. Totodată, alte 11 sisteme urmează a fi reabilitate, în cadrul unui proiect finanţat de Guvernul Statelor Unite ale Americii. Până atunci, "agricultorii sunt la mila naturii", spune preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

"Situaţia este una alarmantă în marea majoritate a regiunilor din ţară. Dacă în următoarele 10 zile nu vor cădea precipitaţii sunt toate premisele pentru repetarea secetei din anul 2012", a mai adăugat Slusari.

Meteorologii anunţă, însă, că în următoarele zile se aşteaptă puţine precipitaţii. "În urmatoarele zile vom avea vreme furmoasă, cu temperaturi de 25-28 de grade. Iar începând cu data de 13 caracterul vremii este mai instabil şi vom avea parte de ploi slabe cu descărcări electrice", a declarat Natalia Canţer, meteorolog al Serviciului Hidrometeo de Stat.

Publika.md aminteşte că 2012 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani din ultimul deceniu, iar pierderile provocate de lipsa precipitaţiilor se ridică la aproape trei miliarde de lei. În aceste condiţii, Guvernul a fost nevoit să solicite susţinerea partenerilor externi.