Moldova, pe primul loc în Europa la rata mortalităţii, raportată la populaţie
Embed:
Suntem pe primul loc în Europa la rata mortalităţii, raportată la populaţie. Cele mai multe decese se datorează bolilor cronice: anul trecut peste 35 de mii de moldoveni, dintre care jumătate apţi de muncă, au murit din cauza maladiilor cardiovasculare, ale aparatului digestiv sau tumori care ar fi putut fi prevenite sau tratate dacă ar fi fost depistate la timp.
"Pielonefrită, pancreatită, hipertensiune... un buchet cu de toate am.", a declarat Elena Pascal, pacientă cu boli cronice.
Din cauza sărăciei, mulţi bolnavi cronici nu-şi permit tratamentul care le-ar prelungi viaţa.
"Eu am aşa o pensie... am nevoie de ierburi să-mi curăţ rinichii, dar eu nu-mi permit, e prea scump."
Alţi pacienţi intră în datorii pentru a face rost de medicamente.
"Lumea ia bani în credit ca să se trateze, eu aşa am făcut. Azi am dus 5750, înainte 12 mii de lei. - Aveţi şi poliţă de asigurare? - Da."
Sărăcia statului şi a moldovenilor se vede în statistici: din cele 40 de mii de decese înregistrate anul trecut, aproape jumătate au fost provocate de bolile cardiovasculare. Restul s-au datorat tumorilor, bolilor cronice ale aparatului digestiv, aparatului respirator şi diabetului zaharat.
"Bolile acestea nu apar din nimic, foarte des, oamenii se nasc sănătoşi. Dar mediul în care noi trăim, mediul în care este supus stresului, alimente proaste, calitatea aerului, sedentarismul contribuie la apariţia acestor boli.", a declarat Ala Tocarciuc, expert în sănătate publică.
Problema s-a accentuat şi mai mult în primul an de pandemie: numărul deceselor a crescut cu aproape 12 la sută, deoarece accentul s-a pus pe tratarea bolnavilor de COVID-19, iar bolnavii cronici nu au mai ajuns la spital.
Experţii în sănătate subliniază că autorităţile nu au niciun program de prevenire a maladiilor şi că sistemul sanitar se limitează doar la tratarea bolnavilor. Situaţia ar fi total diferită dacă s-ar investi în educaţia despre sănătate, deoarece prevenţia reduce semnificativ sumele cheltuite pentru tratarea bolnavilor cronici. Autorităţile susţin că se ocupă de o astfel de strategie.
"Prima reglementare conţine consumul de sare se pune în aplicare restricţionarea conţinutului de sare, altă reglementare conţine de acizii trans, acizii graşi care dăunează grav sănătăţii.", a declarat Ion Şalaru, director adjunct Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.
Un studiu efectuat în Australia arată că această ţara ar economisi în zece ani peste 15 miliarde de dolari doar prin investiţii în prevenirea bolilor cardiovasculare.
"Pielonefrită, pancreatită, hipertensiune... un buchet cu de toate am.", a declarat Elena Pascal, pacientă cu boli cronice.
Din cauza sărăciei, mulţi bolnavi cronici nu-şi permit tratamentul care le-ar prelungi viaţa.
"Eu am aşa o pensie... am nevoie de ierburi să-mi curăţ rinichii, dar eu nu-mi permit, e prea scump."
Alţi pacienţi intră în datorii pentru a face rost de medicamente.
"Lumea ia bani în credit ca să se trateze, eu aşa am făcut. Azi am dus 5750, înainte 12 mii de lei. - Aveţi şi poliţă de asigurare? - Da."
Sărăcia statului şi a moldovenilor se vede în statistici: din cele 40 de mii de decese înregistrate anul trecut, aproape jumătate au fost provocate de bolile cardiovasculare. Restul s-au datorat tumorilor, bolilor cronice ale aparatului digestiv, aparatului respirator şi diabetului zaharat.
"Bolile acestea nu apar din nimic, foarte des, oamenii se nasc sănătoşi. Dar mediul în care noi trăim, mediul în care este supus stresului, alimente proaste, calitatea aerului, sedentarismul contribuie la apariţia acestor boli.", a declarat Ala Tocarciuc, expert în sănătate publică.
Problema s-a accentuat şi mai mult în primul an de pandemie: numărul deceselor a crescut cu aproape 12 la sută, deoarece accentul s-a pus pe tratarea bolnavilor de COVID-19, iar bolnavii cronici nu au mai ajuns la spital.
Experţii în sănătate subliniază că autorităţile nu au niciun program de prevenire a maladiilor şi că sistemul sanitar se limitează doar la tratarea bolnavilor. Situaţia ar fi total diferită dacă s-ar investi în educaţia despre sănătate, deoarece prevenţia reduce semnificativ sumele cheltuite pentru tratarea bolnavilor cronici. Autorităţile susţin că se ocupă de o astfel de strategie.
"Prima reglementare conţine consumul de sare se pune în aplicare restricţionarea conţinutului de sare, altă reglementare conţine de acizii trans, acizii graşi care dăunează grav sănătăţii.", a declarat Ion Şalaru, director adjunct Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.
Un studiu efectuat în Australia arată că această ţara ar economisi în zece ani peste 15 miliarde de dolari doar prin investiţii în prevenirea bolilor cardiovasculare.