Investitorii străini ar putea plasa Moldova în coada tuturor listelor, în urma scandalului companiei germane Draexlmaier şi Inspectoratul Principal de Stat. Despre aceasta scrie Anatol Câşlaru pe platforma de opinii, bloguri şi comentarii vox.publika.md. Vă invităm să citiţi articolul integral, mai jos.

Scandalul Draexlmaier vs Fisc ar putea să amâne (din prostia şi neprofesionalismul birocraţilor, cum demonstrează primele informaţii) sau chiar să pună punct pe dezvoltarea uneia dintre cele mai noi şi competitive industrii ce a prins contur, în ultimii ani, în R. Moldova. Este vorba de industria auto sau mai exact a subansablurilor pentru industria auto.

Şi asta nu e tot. În plin proces de refacere a ordinii social-economice globale (formată şi instituită în anii postbelici), marcată între altele de o mult mai mare mobilitate în afaceri şi de relocări nemaiîntâlnite până acum – imense capacităţi de producţie sunt mutate, cu o viteză năucitoare, de pe o piaţă pe alta, în funcţie de oportunităţi şi costuri – riscăm să devenim zona gri (pusă în coada tuturor listelor) pentru marile companii care au în plan mutarea unor importante capacităţi de producţie.

Plus la aceasta, în cazul în care Draexlmaier renunţă la investiţia anunţată pentru dezvoltarea unei a treia fabrici, noua industrie (despre care spuneam la început) va primi o a doua lovitură şi de data acesta mult mai dură şi de un impact, deocamdată, greu de contabilizat. Vreau să zic că anterior şi holdingul american Lear Corporation, care produce huse pentru marii producători de automobile, a renunţat să deschidă o a doua fabrică în Moldova. Câştigător a fost România, unde, de asemenea, ar putea să se ducă şi investiţia Draexlmaier.

Prin urmare, mesajul va fi unul destul de convingător, în sens negativ, pentru eventualii investitori care luau în calul Moldova ca posibilă ţintă pentru relocarea producţiei. Important este aici să menţionăm că atunci când a renunţat la Moldova, printre explicaţiile diplomatice ale Lear Corporation, unele voci au vorbit şi despre ineficienţa maşinii birocratice moldoveneşti, capabile să meargă ca un tăvălug peste orice proiect. "Prea greu se iau unele decizii şi sunt implementate unele înţelegeri", au sugerat cei de la Lear Corporation.

În aceste condiţii, chiar aş prefera ca ministrul Economiei să umble prin toate sălile de judecată (aşa cum a declarat în faţa camerelor de filmat) numai să asigure dezvoltarea noi industrii, precum şi să asigure atragerea altor investiţii capabile să schimbe la faţă şi să dezvolte (non)industria Moldovei. Iar premierul, pe lângă şedinţe urgente la Guvern, să prezinte o amplă strategie care să proiecteze exact cum va beneficia ţara noastră de "marea migraţiune" a capitalurilor şi facilităţilor de producţie, care se produce acum, sub nasul nostru, în economia mondială. În caz contrar, riscăm ca, pentru mulţi ani înainte, industria noastră să nu se ridice mai sus de un curpene de pătlăgele şi o tufă de viţă de vie. Adică, acolo unde este acum.