Plătesc lună de lună o sumă în contul companiei care trebuie să aibă grijă ca blocul să aibă acoperişul în bună stare, ţevile întregi şi canalizarea funcţională. Când începe să curgă apa în apartament, pe pereţi înfloreşte mucegaiul, iar aerul devine irespirabil din cauza ţevilor înfundate, încep şi surprizele neplăcute. Pe scurt, constată că au plătit degeaba, fiindcă reclamaţiile lor se lovesc de zidul nepăsării. 

"De vreun an şi jumătate curge intens. Jos mai stă un prosop care-i umed şi din care pot scurge apă. Eu am făcut-o cu nişte clei acum câteva zile, dar oricum ţâşneşte apa. Înainte de a o repara, stăteam cu mai multe ştergare. Pe acolo curge toată murdăria, tot ce aruncă oamenii", a spus Dumitru Grosei, un locatar de pe strada Hristo Botev, 23. 

Nu e vorba despre un singur apartament, fiindcă ţeava e comună şi vecinii se întreabă dacă vor avea aceeaşi soartă.

"Numai te atingi de dânsa şi sar bucăţi. Poate să plesnească într-o zi şi totul o să nimerească la mine şi la primul etaj", a spus locatara Olga Straşnei.

Să nu credeţi că locatarii sunt simpli observatori ai acestei situaţii. Dimpotrivă, au sesizat de mai multe ori Întreprinderea de Gestionare a Fondului Locativ (ÎMGFL) din sector. Iar reacţia a fost următoarea:

"Ne pasau, ne duceau de nas, răcneau la noi. Le spuneam că curge apa, iar ei au spus că răspunsul ni-l dau într-o lună", a spus Dumitru Grosei. 

De partea cealaltă a baricadei se vede altfel:

"Nu este corect, noi răspundem la fiecare plângere conform legislaţiei în vigoare, ieşim la faţa locului. La domnul din 102 eu personal am fost nu o dată", a spus Oxana Mocanu, inginer la Întreprinderea de Gestionare a Fondului Locativ nr.3 din sectorul Botanica. 

Bun, şi care a fost rezultatul? Niciunul. Aşa că locatarii s-au plâns la Direcţia generală locativ-comunală a capitalei.

"Am dat indicaţii şefului-adjunct al Întreprinderii 3 să lichideze scurgerile la sistemul de canalizare, conform deciziei Consiliului municipal, ei într-adevăr sunt datori să facă lucrul acesta", a declarat Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale şi amenajare din cadrul Primăriei Chişinău. 

Numai că problemele au fost rezolvate doar pe hârtie.

"A întocmit un act fals în care era scris că pe data de 1 iunie a fost la noi şi scurgeri în veceu nu s-au depistat. A întocmit un act, iată uitaţi-vă şi a semnat domnul Gontea. E fals, sigur. El nu a fost la noi", a spus locatarul Dumitru Grosei.

Fals în acte? Asta miroase a Codul penal mai rău decât mucegaiul din casele oamenilor. 

 "Cred că în câteva zile o să fie şi raportul anchetei de serviciu. Atât reprezentantul nostru cât şi şeful-adjunct al întreprinderii municipale vor fi pedepsiţi", a declarat Petru Gontea. 

Până se vor lămuri între ei cine a minţit, cine trebuie pedepsit, locatarii continuă să poarte un război al banilor daţi degeaba, al nervilor şi al nesimţirii.

Cu mucegaiul, însă, nu e de glumit, oamenii chiar riscă să se îmbolnăvească.

"În primul rând este atacat sistemul respirator. Riscăm să suferim de pneumonie, de nişte bronşite sau nişte stări alergice pronunţate", a spus Livia Mazur, medic igienist din cadrul Centrului municipal de sănătate publică.

Iar apa murdară şi stătută din subsolurile prin care mişună rozătoarele sunt mediul perfect pentru o lungă listă de alte riscuri.

"Acolo avem ţânţari, avem şobolani, avem diferiţi gândaci, aceştia sunt nişte agenţi de transmitere a maladiilor infecţioase, cum ar fi bolile diareece acute, cum ar fi malaria dacă vorbim de ţânţari, cum ar fi leptospiroza", a mai spus medicul.

Şi totuşi, adevărul este că angajaţii Întreprinderii Municipale mai cârpesc uneori ţevile, ca să ţină câteva zile.

 "Uitaţi-vă ce au făcut? Asta se numeşte reparaţie. Iată acesta e un cep. Nu din fier, ci din lemn, pus acolo ca să nu curgă apa. Nici o săptămână nu ţine. Apoi noi iar sunăm, iar mai pun o bucăţică. Spun că nu au din ce face mai mult", a spus un locatar.

Calculele din biroul întreprinderii arată că taxa pe care o plătesc locatarii pentru întreţinere şi reparaţiile necesare este prea mică.

"Un leu pentru un metru pătrat, sunt 30% din acoperirea cheltuielilor întreprinderii municipale. Pentru ca să avem un lucru mai efectiv, un leu de metru pătrat este foarte puţin", a spus Oxana Mocanu, inginer în cadrul ÎMGFL nr.3, Chişinău.

Şi, mai departe de calcule? Nimic. Fiindcă nu e tras nimeni la răspundere, deşi e posibil. De exemplu, cei 42 de locatari care s-au plâns la Protecţia Consumatorului, unde au aflat că pot solicita returnarea taxei, dacă în schimbul acesteia nu au primit serviciile reclamate.

"Toţi sunt ocupaţi, nu au timp nici să angajeze un avocat sau să facă o simplă adresare către întreprinderea municipală că în apartamentul respectiv nu corespunde anumite lucruri sau pe scări nu s-a făcut ordine, nu s-a vopsit timp de zece ani", a declarat directorul Agenţiei pentru protecţia consumatorilor, Alexandru Cuzimuc.

Nu e de glumă cu aşa ceva, fiindcă o banală ţeavă poate provoca distrugeri enorme. Anul trecut, vă arătam coşmarul prin care au trecut mai mulţi locatari din strada Alexandru Cosmescu, tot din Chişinău.

"S-a rupt ţeava de 25, a îngheţat şi s-a rupt, pentru că era rău învelită", a spus un muncitor.

"Uitaţi-vă ce e aici? Asta e prăpădul lumii. Cine o să-mi facă mie reparaţie? Cine mie o să-mi plătească reparaţia aceasta?", a spus un locatar.

"A cui e ţeava asta nu mai ştiu, dar am încercat să sunăm la toate numerele", a spus un alt locatar.

Blocul e în grija Întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ numărul 10 a sectorului Telecentru. Deci de aici ar fi trebuit despăgubiţi locatarii, printre care este şi Alexei Tătaru. În realitate, păgubiţii s-au ales cu sume în bătaie de joc.

"Zece mii. Cam nu ai ce face cu 10 mii de lei. Numai calculatorul a costat 10 mii. Am aruncat toată mobila din casă, nu avea rostul să o păstrez, ear îmbibată cu apă şi mai ales fierbinte. Reparaţia am făcut-o din cont propriu", a spus locatarul Alexei Tătaru.

Iar cei de la Întreprinderea municipală de Gestionare a fondului locativ sunt bine mersi şi în ziua de azi. Presupunând că suma de 100 de milioane de lei colectaţi de la toţi locatarii este insuficientă pentru nevoile de reparaţii, cum rămâne cu gestionarea eficientă a banilor? Ei, aici e altă problemă. 

"Dvs vorbiţi de interese. Evident că atunci când gestionezi 100 de milioane de lei, fără un control riguros, eu presupun că da, sunt", a spus consilierul municipal Ghenadie Ivaşcenco.

Culmea coincidenţei, când am început să punem întrebări am aflat că există deja un plan de a schimba situaţia. 

"Fiecare Întreprindere municipală o să-şi dea darea de seamă la bloc. Câţi bani s-au cheltuit, ce sumă unde a plecat şi chiar un plan de lucru pentru anul viitor. De ce nu s-a făcut? Nu ştiu. Cred că nu s-a cerut insistent de la întreprinderile municipale", a declarat Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale şi amenajare.

Incredibil, dar relaţia dintre plătitorul de taxe şi furnizorul de servicii nici măcar nu e reglementată printr-un contract clar, cu drepturi şi obligaţii. 

"Cred că anul viitor, dacă n-o să fie nişte schimbări cardinale la nivelul întreprinderilpor municipale, o să începem încheierea contractelor cu fiecare locatar. Ca omul să ştie, ca şi la medic. Alte lucrări trebuie să fie achitate", a mai spus Petru Gontea.

Adevărul este că nimănui nu i-a păsat de modernizarea sistemului, chiar dacă 90 la sută dintre apartamentele de bloc sunt demult privatizate.

"Faptul că azi în Chişinău mai avem aceste ÎMGF-luri , nişte succesori mutanţi ai JEC-urilor sovietice, este numai rezultatul lipsei reformelor. Nimeni în anii '92, '93, '94 nici în visurile de coşmar nu-şi putea închipui că în municipiul Chişinău în anul 2013 mai mult de jumătate din blocuri vor fi în continuare gestionate de JEC-uri", a spus consilierul municipal, Ghenadie Ivaşcenco.

Şi, ca să fie şi mai clar, de cinci ani întreprinderile municipale nu mai fac reparaţii capitale. Doar reparaţii curente. Ceea ce e inacceptabil pentru sute de blocuri vechi de 40, 50 sau 60 de ani.

"Dacă nu sunt reparate capital, deja pereţii prezintă un risc enorm pentru siguranţa şi viaţa oamenilor care locuiesc în aceste apartamente", a mai spus consilierul municipal.

În 2010 s-a născut un proiect de reformă în domeniu, finanţat din bani europeni. Ca şi legea din privind fondul locativ, se umple de praf printr-un dulap. Dar nici locatarii nu îşi iau soarta în propriile mâini şi aşteaptă să-i organizeze alţii. 

 "Dacă cineva mă deserveşte prost, de ce nu-l schimb? De ce nu ne strângem noi toţi locatarii din bloc, ne-am creat asociaţie, am semnat contract cu acelaşi IMGFL în baza unor indicatori de performanţă sau ne deservim singuri. Cetăţeanul aşteaptă cineva să vină să-i măture în ogradă. De aceea atunci când ai grijă de blocul locativ, ai grijă de proprietatea ta, de banul tău", este de părere Ghenadie Ivaşcenco.

Asta înseamnă, pe fond, reforma mentalităţilor. Şi cu cât fiecare aşteaptă să facă altul ceva în locul său, cu atât viaţa fiecăruia va bate pasul pe loc. La fel ca oraşul şi chiar ca ţara.