Uneori sunt priviţi cu admiraţie, alteori cu invidie sau chiar suspiciune. Evident, de la o înălţime de peste doi metri, privesc lumea de sus. În schimb, sunt nevoiţi să stea gârboviţi în maşini, îşi găsesc destul de greu îmbrăcăminte, încălţăminte şi chiar pat pe măsură. Vă invităm să-i cunoaşteţi pe câţiva dintre cei mai înalţi oameni din Moldova.

Mihai Teodor are aproape doi metri. Este interpret şi prezentator radio şi tv.

"E înalt ca un brad, aşa se zice de pe timpuri. Ştii, şi mie mi s-a întipărit chestia asta, că băiatul trebuie să fie înalt, falnic, zvelt. Este o chestie de masculinitate până la urmă", a spus Mihai Teodor.

Spune că înălţimea a moştenit-o de la bunelul său.

"Părinţii mei au o înălţime medie. Eu am mers pe linia bunelului", a spune bărbatul.

Iar studenta Nadejda Mâtcu îşi aminteşte că în copilărie avea o mulţime de complexe, din cauza înălţimii de aproape un metru şi 90 de centimetri. Era cea mai înaltă din clasă, iar colegii nu ezitau să o ia peste picior.

"Uneori colegii mai râdeau de mine. Mă complexam foarte tare", spune Nadejda Mîtcu.

Mai târziu a înțeles că, de fapt, înălțimea este mai mult un avantaj decât un dezavantaj.

"Eşti înaltă şi automat eşti remarcată. Nu ai nevoie de careva artificii, ca să fii evidenţiată. E de ajuns înălţimea", a spune tânăra.

Regizorul şi interpretul Mihai Şuiu crede că a crescut până la aproape 2 metri, datorită faptului că în copilărie colegii de clasă făceau glume pe seama lui că era slab şi scund. Acum are un metru şi 98 de centimetri.

"Băieţii mă jigneau, îmi dădeau câte un bobârnac, îmi luau banii din buzunar şi săreau la bătaie. Fetele râdeau, nu vroiau să comunice cu mine şi atunci am început să studiez reviste sportive şi am citit undeva că trebuie să alergi şi să bei apă", a menţionat Iurie Şuiu.

În dorința de a crește, spune că a tot alergat şi a băut apă ani la rând.

"Alergam 5 km dimineaţa tare, şi după asta beam apă şi seara tot alergam 5 km. După două-trei luni am observat că hainele s-au făcut mai scurte şi am început a creşte. Viaţa părea mai interesantă de sus. Continuam să fac sport şi să beau litri de apă", îşi aminteşte Iurie.

Din cauza staturii, a avut însă de suferit atunci când a fost luat la armată.

"Mi-a spus ofiţerul că cei care sunt mai înalţi de un metru 90, înseamnă că li se dau două porţii de alimentaţie. Dintr-o parte m-am bucurat, însă după aceasta, când urma repartizarea armamentului, ni se dă un automat şi o lunetă. Când am întrebat de ce două, atunci ni s-a spus că dacă mănânci pentru doi, trebuie să lucrezi pentru doi", a spus Iurie.

Iar aceasta este familia Şalopa din Chişinău. Este o familie de baschetbalişti. Cel mai înalt este Vladislav, are doi metri și doi centimetri la numai 17 ani.

"Nu mi-i ruşine că sunt înalt. Din contra, simt mai multă atenţie", a spus Vladislav.

Tatăl lui are doi metri, iar sora, Margarita, - 1 metru și 85 de centimetri. De fapt, statura a fost un imbold pentru ei să înceapă să joace baschet. Și nu au dat greș. Pe parcursul anilor, au strâns cu toţii foarte multe medalii.

"Acestea sunt de la campionatele europene, de la Olimpiade. Aici sunt şi de la campionatul mondial, din Brazilia", a menţionat Natalia Şalopa.

Doi metri şi doi centimetri înălţime are şi preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, care intră și în clasamentul celor mai înalţi oficiali din Europa. De aceea, atunci când sunt aleşi ofiţerii care să-i asigure paza, aceştia trebuie să aibă înalţimea de peste un metru şi 80 de centimetri.

"Sunt foarte multe calităţi. Trebuie să fie înalt, puternic, trebuie să fie inteligent", a declarat preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.

Există oare un standard al înălţimii la noi în Moldova?

"În general, în ultimile decenii se atestă o creştere medie a taliei, a înălţimii oamenilor de pe globul pământesc. Noi suntem cei medii", a declarat Ion Caradja, medic endocrinolog.

Medicii spun că în majoritatea cazurilor, înălțimea se transmite ereditar. Dar de multe ori este influențată și de noile tehnologii.

"Fonul ultraviolet, radioactiv, calculatoarele, telefoanele mobile, foarte rău influenţează creşterea. De multe ori, dacă e în exces sau blochează creşterea, sau stimuleză o creştere anormală", a menţionat Ion Caradja.

Există însă şi patologii cauzate de surplusul hormonilor de creştere.

"De multe ori se confirmă devieri de la normă. De exemplu, la o vârstă de până la închiderea cartelajelor, de creştere, adică de până la 25 de ani, se înregistrează gigantismul. Gigantismul este aşa o patologie care este generată de surplus de hormoni de creştere", a menţionat medicul endocrinolog.

Oricum, în Moldova sunt puțini oameni cu înălțimea de peste doi metri. Și aşa cum totul e făcut pentru cei de statură medie, ei se confruntă, de multe ori, cu diferite incomodități.

"Ca să te urci într-o maşină care nu e destinată pentru oameni uriaşi, nu-i atât de confortabil. Mă loveam des cu capul la intrare, la ieşire. Trebuie să te apleci, să fii atent", a spus Iurie Şuiu.

"Uneori în rutieră poţi să te loveşti, cu capul când ieşi", a precizat Nadejda Mîtcu.

"Trebuie să te apleci, să stai gârbovit dacă stai în picioare. În troleibuz e mai uşor pentru că este mai înalt", a menţionat Leonod Şalopa.

Le este destul de complicat să-și găsească îmbrăcăminte și încălțăminte.

"Pe timpul sovietic, îmbrăcămintea o făceam doar la comandă. Cred că doar ciorapi puteai să cumperi, fără să faci comandă. Dacă cineva găsea întâmplător în vreun oraş, cumpăra şi ne împărţeam", a povestit Leonid Şalopa.

"Eram nevoit să procur două perechi de cămăşi, stofa care era rezervă o adăugam la mâneci. Încălţămintea mă strădui s-o fac la comandă. Mă strădui să mi le trimită din străinătate", a menţionat Iurie Şuiu.

"De obicei, comand haine şi încălţăminte pe Internet. Din America îmi aduc, din Europa", a precizat Vladislav Şalopa.

"Având în vedere că vreau să fiu mai în trend, mai în pas cu moda, le caut mai mult peste hotare. Aici e mai greu să găseşti haine de mărimi mari", a spus Mihai Teodor.

Şi mobilierul le dă bătăi de cap.

"Pentru oameni înalţi trebuie mobilă specială, ca să te poţi odihni", a menţionat Iurie Şuiu.

Cel mai complicat pentru femeile înalte este să poarte tocuri.

"Optez mai mult pentru comoditate şi dacă o să fiu pe tocuri, n-o să mă simt nici eu foarte bine. Câte odată o cumpăr şi stă acolo undeva şi mă uit doar la ea şi aşa, o port, dar la evenimente speciale, zi de zi nu port", a spus Nadejda Mîtcu.

Unele sunt mai îndrăzneţe. Spun că 5, 6 centimetri în plus nu schimbă situaţia.

"Sunt cea mai înaltă dintre femeile şi bărbaţii de la serviciu. Colegii îmi spun că sunt bravo că nu mă complexez şi port tocuri. Oricum, toţi îmi sunt până la nivelul pieptului", a declarat Margareta Şalopa.

Bărbații spun că atunci când își aleg iubitele, înălțimea nu contează.

"Nu aleg fetele după înălţime, îmi plac şi fetele de înălţime mică, medie şi cele mai înalte", a menţionat Vladislav Şalopa.

"Apreciez fetele după cu totul şi totul alte motive, să fie frumoasă pe dinăuntru. În primul rând, sufleteşte, iar înălţimea n-are aici niciun rol", a declarat Mihai Teodor.

În cazul femeilor, situaţia este alta. Înălţimea este unul dintre criteriile de selecţie.

"Soţul m-a ales. Când ne-am cunoscut, a fost o pauză până la prima întâlnire şi nu ţineam minte e mai înalt ca mine sau nu. El tot avea emoţii în această privinţă, dar când ne-am întâlnit, probabil, amândoi am răsuflat uşuraţi. Era mai înalt", a spus Margarita Şalopa.

Recordul înălţimii în lume a fost stabilit de un ucrainean. El are 2 metri şi 57 de cm. El este urmat de un turc cu o statură de 2 metri şi 51 de cm.