Moldova trebuie să-şi securizeze mai eficient spaţiul informaţional şi să se alinieze sancţiunilor pe care Uniunea Europeană intenţionează să le impună pentru trei posturi de televiziune de stat din Federaţia Rusă, care ar putea fi interzise în statele UE. De această părere sunt mai mulţi experţi media şi analişti politici din ţara noastră, care au făcut referire la o declaraţie a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Publicația Politico menţionează că mai mulţi oficiali europeni, sub protecţia anonimatului, au declarat că eventualele restricţii ar putea viza posturile RTR Planeta, Russia 24 și TV-Ţentr. Reprezentanţii guvernării de la Chişinău spun că vor analiza decizia UE, iar deputaţi din opoziţie susţin că astfel de decizii nu trebuie luate de politicieni.

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a declarat pentru postul nostru de televiziune că Republica Moldova ar trebui să adopte masuri similare cu cele pe care intenţionează să le adopte Comisia Europeană şi nu doar împotrivă acestor posturi, ci şi în raport cu alte surse de propagandă ale Rusiei folosite în războiul împotriva Ucrainei. "Aceste surse nu sunt media, pentru că ceea ce fac ele nu este jurnalism, ci instrumentariu de propagandă "neagră", termenul care se referă la cea mai nocivă formă de propagandă", a punctat Petru Macovei. 

Expertul media Dumitru Ţîra consideră că Republica Moldova trebuie să susţină eventuala decizie a Uniunii Europene de a interzice posturi ruseşti pe teritoriul său, ţinând cont de faptul că ţara noastră şi-a anunţat intenţia de a adera la UE.

"În contextul războiului din Ucraina, clar că aceste televiziuni sunt nişte instrumente de propagandă. În contextul cererii depuse şi angajamentului de aderare la Uniunea Europeană, autorităţile Republicii Moldova ar trebui să se alinieze acestei decizii şi s-o transpună la nivel naţional. Susţin în continuare că trebuie să consolidăm audiovizual naţional şi să avem televiziuni autohtone", a declarat Dumitru Țîra, expert media.

Analistul politic Anatol Ţăranu susţine că lista posturilor de televiziune care ar urma să fie sancţionate în ţara noastră ar trebui extinsă.

"Cred că Republica Moldova, alături de Uniunea Europeană spre care tinde, trebuie să-şi protejeze spaţiul informaţional, după principiile şi standardele europene. Din acest punct de vedere, Republica Moldova trebuie să procedeze similar şi poate chiar să extindă numărul de mass-media care funcţionează în Republica Moldova şi care propagă principiile şi valorile Federaţiei Ruse, care la aceasta etapă este o ţară agresor", a spus analistul Anatol Țăranu.

Vicepreşedintele Comisiei cultură, tineret, sport şi mass-media, Virgil Pîslariuc, a declarat că Moldova va lua în calcul experienţe internaţionale, aşa cum a făcut întotdeauna.

"Noi mereu ţinem cont şi despre experienţă internaţională, pentru că este un fenomen modern care evident pune, inclusiv, securitatea cetăţenilor... Noi suntem într-un război informaţional şi, evident, că fiecare ţară trebuie să-şi aleagă instrumentele necesare pentru a-şi proteja cetăţenii", a precizat Virgil Pîslariuc.

"Nu politicienii trebuie să decidă care surse mass-media trebuie să fie lichidate sau nu. Pentru asta există structurile de stat şi, respectiv, la nivelul Consiliului Europei tot aşa. Atunci când politicienii se expună asupra anumitor posturi de televiziune sau anumitor site-uri, aceasta nu e corect", a spus deputatul BCS Adrian Lebedinschi.

Totodată, vicepreşedintele Parlamentului Mihai Popşoi consideră că anumite soluţii ar putea oferi proiectul de lege privind securizarea spaţiului informaţional, votat în prima lectură de deputaţii PAS. Documentul prevede că în Moldova vor fi interzise difuzarea şi retransmiterea programelor audiovizuale care au fost produse inițial în state ce nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră. Interdicţia nu se referă la filmele artistice şi emisiunile de divertisment.

"Vom analiza acest subiect, în circumstanţele în care ne aflăm, vom lua o decizie politică. Dar după cum spuneam, o bună parte din vulnerabilitățile Republicii Moldova vizavi de spaţiul informaţional sunt reduse, dacă putem să spunem aşa, pot fi ameliorate prin proiectul care urmează să fie supus votului în lectură finală, în scurt timp", a declarat vicepreşedintele Parlamentului Mihai Popşoi.

Purtătorul de cuvânt al premierului, Anastasia Taburceanu a declarat pentru postul nostru de televiziune că deocamdată oficial nu se cunoaşte despre ce canale TV este vorba.

"Când decizia va fi aprobată, doar atunci vom putea vorbi despre o poziție oficială. Nu venim cu scenarii ipotetice", a mai precizat Anastasia Taburceanu.

La începutul lunii martie, Consiliul European a decis să suspende distribuția în UE a canalelor mass-media deținute de Federaţia Rusă Russia Today și Sputnik. Totodată, Marea Britanie a extins sancțiunile împotriva Rusiei. În special sunt vizați reprezentanți ai mass-media care au difuzat informații contradictorii despre războiul din Ucraina, reprezentanți ai VGTRK, companie care include mai multe canale de televiziune şi care este şi unul dintre fondatorii şi beneficiarii finali ai postului RTR Moldova.