Peste 50.000 de decese sunt înregistrate anual în Europa, din cauza consumului de grăsimi nocive. Din acest motiv, Comisia Europeană a hotărât să limiteze cantitatea de acizi graşi nesaturaţi, până în 2021, în toate statele membre.

După implementarea noilor reguli, producătorii vor fi obligaţi să limiteze cantitatea de grăsimi trans la maximum 2 la sută din conţinutul produselor alimentare, iar cele care nu se vor încadra în noul regulament vor fi interzise la vânzare, a anunţat Comisia Europeană. 

Pentru a înţelege mai bine care sunt aceste grăsimi periculoase pentru sănătate şi dacă Republica Moldova se va conforma în acest sens, am realizat un interviu cu Stela Bradu, medic igienist, secția Sănătatea nutrițională și a copiilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

Doamnă Stela Bradu, ne puteţi explica ce înseamnă acizii graşi trans? 

Acizii graşi trans sunt un tip de acizi grași nesaturați utilizați pe scară largă în industria alimentară. Grăsimile trans pot fi găsite în uleiurile parțial hidrogenate, dar în cantități mici şi în uleiurile şi grăsimile rafinate total, obţinute prin expunerea la temperaturi ridicate în timpul rafinării. Grăsimile trans se găsesc în aşa produse ca unt de palmier, înlocuitorii untului de cacao, înlocuitorii grăsimilor lactate, etc.

De ce sunt folosite grăsimile trans în produsele alimentare?

Acizii trans sunt folosiţi pe scară largă de producătorii de alimente procesate din întreaga lume, deoarece fac ca produsele să arate mai atrăgător, chiar şi după mult timp, și le prelungesc substanțial termenul de valabilitate.

În ce produse alimentare se găsesc aceste grăsimi artificiale

Alimentele în care găsiți grăsimi trans sunt următoarele: margarina, grăsimi de panificaţie, biscuiţi, prăjituri, torturi, plăcinte, pateuri sau alte produse de patiserie, aluaturi, foietaje si pizza congelate. De asemenea, le găsim în diverse sortimente de produse lactate, unde grăsimile de origine animalieră sunt înlocuite cu grăsimi vegetale, snacks-uri (chips din cartofi, tortilla snacks, popcorn pentru microunde), frişca pentru cafea, supă la plic, semipreparate congelate, astfel intensificând aroma, îmbunătăţind aspectul, etc.

Pe lângă prăjituri sau produse de patiserie, sunt vizate şi mezelurile sau produsele de tip fast food și alte produse prăjite, din cauza prăjirii la temperaturi înalte, de cele mai multe ori în ulei refolosit. De aceea sunt multe produse de tip fast-food, care sunt implicate tocmai din cauza procedurilor de prelucrare termică şi utilizarea ingredientelor în producere.

Cât de periculoși sunt acizii graşi trans pentru sănătatea oamenilor şi ce boli pot apărea în urma consumului acestora?

În urma consumului sporit a produselor alimentare cu conținut de acizi graşi trans, în mai multe Institutuții Nationale de Cercetare-Dezvoltare din diferite țări, după ani de cercetări s-a constatat că pot apărea diferite maladii ca obezitatea, diabetul zaharat sau cancerul. Sunt doar câteva dintre bolile care pot apărea în urma consumului de acizi graşi trans nesaturaţi. Favorizează depunerea pe interiorul pereţilor vaselor de sânge a plăcilor de aderom, deci practic aceste vase de sânge se îngustează, ceea ce deschide drumul către boli foarte grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale.

Biscuiţii, prăjiturile, produsele fast food preparate în condiţii de casă sunt la fel de periculoase? Cum ar trebuie să fie gătite sau ce ingrediente ar trebui să evite oamenii atunci când le pregătesc pentru a putea fi consumate?

În condițiile casnice, în ultimul timp, gospodinele folosesc pentru prepararea produselor de patiserie aluatul congelat, de regulă cel foitaj preparat la întreprinderile din industria alimentară sau folosesc margarina, produsele lactate cu denumirile de "produse lactate" așa ca untul, smântâna, brânza proaspătă de vaci, etc., unde grăsimile de origine animalieră sunt înlocuite cu cele cu conținut de grăsimi hidrogenate (care conțin acizi graşi trans până la 99,9%).

Pentru a prepara și a consuma un produs sănătos necesită a fi folosite ingrediente fără adaosuri de grăsimi hidrogenate, care de regulă trebuie să apară pe eticheta produselor procurate din comerț. Aceste produse de patiserie trebuie coapte şi nu prăjite, trebuie consumate în cantități rezonabile cu respectarea dietelor indicate de medici (pentru cei care suferă de diferite maladii). Persoanele sănătoase să consume produse alimentare fără a face abuz de ele.

Cât de utilizaţi sunt acizii grași-trans în industria alimentară de la noi din ţară?

În bucătăria națională se utilizează des grăsimi vegetale. Cum am mai menţionat, sunt utilizaţi la prepararea produselor pentru prelungirea termenului de valabilitate al acestora.

Comisia Europeană a hotărât să limiteze cantitatea de acizi graşi nesaturaţi, până în 2021, în toate statele membre. Este nevoie ca şi Moldova să se conformeze acestui regulament? 

Republica Moldova susține și se va conforma cu legislația europeană. Regulamentul Comunității Europene obligă să se limiteze cantitatea de acizi grași trans la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din conţinutul produselor alimentare. 

După aprobarea Regulamentului Comunității Europene în Republica Moldova, organele de supraveghere și control vor efectua supravegherea pieței referitor la conținutul de acizi grași trans în produsele alimentare.

În prezent, în ţara noastră există o normă pentru folosirea acestor grăsimi artificiale?  

Legislația în vigoare prevede normarea acizilor grași saturați până la 20 grame pe zi.

Dacă vorbim de eticheta produselor alimentare, la ce ar trebui să atragă consumatorii atenţie atunci când merg la cumpărături?

Pe etichetă denumirea de grăsimi trans nu se întâlnește, însă se găsește frecvent formularea: "grăsimi parţial hidrogenate", "grăsimi vegetale hidrogenate".  Când întâmpinați această situație, este mai bine să puneți produsul înapoi pe raft. Evitați produsele care conţin pe lista de ingrediente cuvinte precum: trans, hidrogenat, parțial hidrogenat.

Care ar fi grăsimile folositoare pentru sănătate şi trebuie să le consumăm?

Din categoria grăsimilor bune pentru organism (sănătoase) fac parte grăsimile mononesaturate şi polinesaturate. Acestea sunt considerate benefice de către nutriţioniști deoarece consumul lor favorizează reglarea colesterolului bun şi îmbunătăţirea funcţionării aparatului cardiovascular. Ele previn diabetul şi obezitatea. Mai mult, grăsimile sănătoase furnizează corpului nostru acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 6, care sunt implicaţi în contracţia musculară, reglarea tensiunii arteriale, în coagularea sângelui şi contribuie la funcţionarea corectă a sistemului imunitar. Grăsimile mononesaturate sunt considerate a fi cel mai sănătos tip de grăsimi alimentare. Din punct de vedere chimic au o singură legătură dublă în cadrul lanțului de carbon. Ele rămân stabile la temperaturi ridicate, fiind indicate pentru gătit. Își păstreaza forma lichidă la temperatura camerei şi pot deveni solide prin refrigerare. Surse alimentare care furnizează grăsimi sănătoase şi necesare organismului sunt peștele gras, fructele de avocado, fructele oleaginoase ca nucile, alunele, ouăle, fasolea, etc.

Şi în concluzie, câteva reguli pentru o alimentaţie sănătoasă.

• Micul dejun este esențial pentru o alimentație sănătoasă;
• Consumul zilnic de legume și fructe;
• Alege produse alimentare de proveniență locală;
• Consumă alimente cu conținut scăzut de grăsimi;
• Evită zaharurile;
• Consumă cărnuri slabe;
• Include cât mai multe alimente bogate în nutrimente;
• Limitează consumul de sare;
• Alimentele proaspete contra alimentele procesate;
• Bea cât mai multă apă.