(UPDATE 22.56) Cristian Saulea: E posibil, în primul rând prin reevaluarea sistemului actual de educaţie, să vedem unde nu merge şi de ce. Mi-aş dori ca politicienii care sunt în fruntea statului să promoveze valori pentru a educa o societate sănătoasă. Noi ar trebui să cedăm uneori, toleranţa e necesară, dar are şi ea o limită.

(UPDATE 22.54) Olga Goncearova: Trebuie să ridicăm nivelul de cultură în primul rând, asta schimbă totul, să dăm dovadă de toleranţă faţă de persoane, faţă de situaţie şi să respectăm societatea pe care o avem şi din care facem parte.

(UPDATE 22.52) Valeriu Matei: În Parlament se cheltuie o groază de bani pe traduceri simultane. Dacă vrei să fii deputat, învaţă limba.

(UPDATE 22.50) Aurelia Hanganu: Dacă este o limbă de stat, funcţionarul trebuie deja să o cunoască atunci când e numit în funcţie. Ajuns în fotoliul comod, mai puţin o va învăţa.

(UPDATE 22.48) Valeriu Matei: Am avut şefi de stat care imediat în interviuri treceau la limba rusă, şi şefi de Guvern. Preşedintele e simbolul statului. În primul rând el trebuie să dea exemplu. Cred că trebuie să facem ore de lectură cu unii funcţionari de stat. Unii ajung la putere şi îşi văd de propriile interese. Dacă citesc 25% din deputaţ proiectele de legi. Şi votează aşa cum le zice preşedintele de fracţiune. De asta şi s-au votat legi aberante.

(UPDATE 22.45) Valeriu Matei: La facultate erau cei care studiau istoria în mod serios şi cei care studiau istoria partidului. Despre ei spuneam că bat câmpii, aceşti oameni au condus R. Moldova timp de mai mulţi ani.

(UPDATE 22.40) Aurelia Hanganu: E vorba despre această cedare şi moliciune a moldovenilor în promovarea propriei limbi. O grupă întreagă de vorbitori ai limbii române şi un singur vorbitor de limba rusă şi întreaga grupă va începe a vorbi în rusă. Ar trebui să fie o tenacitate a noastră de a vorbi în română în orice condiţii, chiar dacă ne întreabă sau ni se răspunde în rusă.

(UPDATE 22.36) Olga Goncearova: Vorbim despre diferite probleme, cea a studierii limbii de stat şi a doua: care limbă o avem în ţară. La a doua în discuţii participă mai mult persoane de etnie română şi moldovenească, ceilalţi pot doar să susţină sau nu.

(UPDATE 22.34) Cristian Saulea: E o ruşine trăind aici atâţia ani să nu ştii cuvinte esenţiale. Aceşti oameni ar trebui să cunoască esenţialul, pentru a convieţui cu conaţionalii săi. Chiar şi un papagal învaţă limba română.

(UPDATE 22.29) Olga Goncearova: Cei care au venit din Africa au un motiv foarte bun: doresc cetăţenia Moldovei şi nu vor înapoi în Africa. Acei tineri care vor să plece din ţară nu studiază bine limba, nu au motivare.

(UPDATE 22.24) Valeriu Matei: Noi promovăm o mentalitate duplicitară de tip sovietic: În acea perioadă spouneau că la noi e cel mai bine, dar când mergeau peste hotare, dădeau năvala pe la magazine şi îşi cumpărau totul de acolo. Nu sunt buni politicienii care cred că dacă merg la nivelul unor mentalităţi şi vor specula veşnic vor avea numai beneficii din asta. Rămân în istorie politicienii care duc după ei societatea, o educă. La noi majoritatea o constituie oameni laşi, fără caracter, care preferă să trăiască în minciună mereu, numai din comoditate.

(UPDATE 22.22) Cristian Saulea: Problema este incapacitatea clasei politice de a promova nişte idei unitare.

(UPDATE 22.20) Olga Goncearova: Doamna Guţu a lansat un mesaj în Parlament, că nu poate fi preşedinte al ţării o persoană pentru care limba rusă e limba maternă. E un mesaj foarte agresiv şi greşit.

(UPDATE 22.18) Aurelia Hanganu: Copilul obţine o anumită competenţă, dar nu şi performanţă.

(UPDATE 22.16) Olga Goncearova: Nu, şi manualele, sunt practic la fel pentru toţi, nu diferite.

(UPDATE 22.15) Aurelia Hanganu: Nu aş fi tocmai de acord, cei care predau limba trec şi un curs de predare a limbii române pentru alolingi.

(UPDATE 22.13) Olga Goncearova: E o problemă, limba română trebuie să fie predată printr-o altă metodă în şcolile cu predare în limba rusă, bulgară, găgăuză, deoarece e o limbă străină pentru acei elevi.

(UPDATE 22.12) Aurelia Hanganu: Este vorba despre un efort minim al statului în ceea ce priveşte impunerea unei anumite limbi. Asta ar trebui să se introducă şi în R. Moldova ca să funcţioneze. Altfel nu îmi imaginez cum ar putea fi învăţată limba. Nu sunt condiţii? Şcoala este primul loc unde sunt create condiţii şi în plus, gratis. Vorbim despre un stat care nu are grijă să-şi promoveze limba.

(UPDATE 22.09) Olga Goncearova: Primul a fost un moldovean care a spus limba moldovenească. Mai apoi au spus ruşii.

(UPDATE 22.05) Valeriu Matei: A venit toată această politică făcută de cominterni, de denaturare. Am discutat foarte intens în anii 87-88: punem sau nu punem denumire limbii. S-a votat acea în acele condiţii în care s-a votat. Limba rusă este numită limbă de comunicare între popoarele URSS, uniune care demult nu mai există. Mă  deranjează când vine un om de altă origine etnică să îţi spună cine eşti tu ca istorie.

(UPDATE 21.55) Olga Goncearova: Noi avem oleacă de şmecherie când vorbim despre limba română. Dacă limba e română, atunci suntem români, iar dac suntem români, trăim pe pământ românesc. De asta începem din start: avem limba română sa nu. Limba a fost transferată din sfera lingvistică în cea politică. 

(UPDATE 21.50) Cristian Saulea: Această scindare a societăţii aduce voturi. PLDM şi PL se identifică vorbind limba română, PD, pentru camere de luat vederi vorbesc moldoveneasca, pentru sine, limba română. Mi se pare ruşinos în sec. XXI să te îndoieşti, să îndrugi asemenea prostii, având toate actele istorice. Lipsa de curaj sau discernământ a celor care au adoptat aceste legi şi au dispărut, efectele le simţim şi azi.

(UPDATE 21.46) Aurelia Hanganu:Liderii noştri politici reprezintă şi un model în vorbire. Pe de altă parte, ei nu sunt foarte deschişi în ceea ce cred. Sunt duşi de pofta lumii, pentru a-şi susţine şi din popularitatea lor. Se lasă ei duşi de populaţie, în rândurile căreia nu prea e populară limba română.

(UPDATE 21.42) Valeriu Matei: Suntem în anul Caragiale şi ceea ce am azuzit din gura domnului Timofti m-a mirat şi pe mine. Nu poţi utiliza în acte ceea ce nu există. Poate ajunge şi la Preşedinţie şi la Marian Lupu, ca să poată pune punctul între limba ştiinţifică şi cea politică. Cum se numeşte psaltirea lui Dosofietei, Biblia de la Bucureşti, Testamentul Vechi, Noul Testament, care se spune foarte clar că sunt în limba română? Nici măcar dialecte nu are limba română. Limba română are graiuri. Ele s-au format nu pe linia este vest, cum a fost împărţită ţara în 1812, ci pe linia nord sud. Toată lumea parcă ar discuta despre fotbal, la care toţi pricep când sunt pe marginea terenului. Avem filologi, scriitori, ziarişti, oameni de meserie care să se ocupe de aceste lucruri. Pe noi să ne întrebe.

(21.27) După 20 de independenţă, unii cetăţeni ai Republicii Moldova, influenţaţi de anumite forţe politice, nu ştiu în ce limbă vorbesc. Şi asta chiar dacă oamenii de ştiinţă au spus clar că este limba română. Tot peste 20 de independenţă, există mulţi funcţionari care nu cunosc limba română, iar interesul de a o studia nu creşte nici la aceştia şi nici în rândul etnicilor ruşi.

Statutul limbii în Republica Moldova este subiectul Ediţiei speciale din această seară. Invitaţii de astăzi sunt: 

- Aurelia Hanganu, doctor în filologie la Academia de Ştiinţe,

- Olga Goncearova, fost director Biroul Relaţii Interetnice,

- Valeriu Matei, fost deputat în primul Parlament,

- Cristian Saulea, expert în comunicare.