Cei mai mulți dintre moldoveni și-ar dori ca viitorul președinte să aibă calitățile lui Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Alexandru Lăpușneanu și Ivan cel Groaznic. Sunt rezultatele unui sondaj efectuat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova. 

34 la sută dintre cetățeni își doresc un președinte asemenea lui  Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnia sa a fost marcată de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care deveniseră o amenințare pentru Europa. În cei 47 de ani cât s-a aflat la cârma țării, el a purtat 36 de bătălii și a câştigat 34 dintre ele. 

Unii moldoveni și-ar dori un președinte ca Vlad Țepeș. El a devenit cunoscut pentru tehnicile sale brutale de pedepsire. Domnitorul ordona deseori ca oamenii să fie jupuiţi de piele, să li se taie nasul, urechile sau limba. Însă metoda sa favorită era trasul în ţeapă, de unde și a  provenit porecla de Ţepeş.

Și Alexandru Lăpușneanu este printre personalitățile cărora ar trebui să-i semene viitorul președinte al țării. Acesta a avut două domnii. De fiecare dată a contribuit la dezvoltarea economiei Moldovei şi a întreprins măsuri importante pentru a-i asigura progresul.

Cel de-al patrulea domnitor preferat de moldoveni este Ivan cel Groaznic. Prin acțiunile sale, el a triplat întinderea teritoriului Ducatului Moscovei și l-a transformat în mare putere est-europeană, statut recunoscut în întreaga Europă. 

25 la sută dintre cei intervievaţi vor ca viitorul președinte să semene cu Dimitrie Cantemir, Alexandru cel Bun și Mihai Viteazul. 21 la sută dintre cetăţeni au declarat că vor un preşedinte ca Petru I și Iosif Stalin, iar 14 la sută îşi doresc un şef de stat ca Mihai Eminescu, Grigore Vieru și Eugen Doga.

Patru procente din cei care au participat la sondaj vor un președinte asemenea lui Voronin, Putin sau Lenin, iar doi la sută dintre ei îşi doresc unul ca Decebal, Napoleon sau Alexandru Macedon. Sondajul a fost efectuat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova în perioada doi-zece septembrie,   pe un eșantion de 1.179 de persoane din 77 de localități. Marja de eroare este de plus minus trei la sută.