Moscova a dorit să falimenteze Moldova în 2014. Schema de spălare a banilor a fost inventată de Veaceslav Platon
Prima lovitură a serviciilor rusești este dată în 2010 - 2011, când Platon a scos din Moldova, prin „Victoriabank”, primele 40 de milioane de dolari și i-a pus pe conturile din Trasta Komercbanka din Letonia, aceleaşi prin care au fost spălate și miliardele de la Moscova în Laundromatul Rusesc. Astfel, Platon, căruia fotoliul de deputat i-a asigurat acoperirea politică necesară, a implementat prima parte a schemei din afacerea "Miliardomatului", scrie zeppelin.md.
Companiile implicate în "Laundromatul Rusesc", dar și în "Miliardomat" au fost gestionate de același grup de persoane. Ulterior, o altă ţintă a lui Platon a devenit Banca Economii, cea mai mare bancă din ţară și singura aflată sub controlul statului. În acea perioadă, în scenă a apărut un alt pion al servicilor speciale ruseşti, Ilan Șor, care urma să-l asiste pe Platon să pună la pământ sistemul bancar moldovenesc.
Între timp, schema lui Platon a fost interceptată de structurile de forță de la Chișinău, care au dat peste cap planurile Moscovei.
Potrivit "Zeppelin", în 14 aprilie 2014, Procuratura Generală, înarmată cu suficiente probe, expediază în adresa omologilor săi din Rusia o comisie rogatorie în cadrul unui dosar penal pe faptul spălării de bani în "Laundromatul Rusesc".
Înfuriate că autorităţile din Moldova au deconspirat schema criminală, dar şi că au prejudiciat imaginea Rusiei în presa din întreaga lume, serviciile speciale rusești decid să se răzbune.
Potrivit jurnaliştilor de investigaţie, în acea perioadă, Platon și Șor sunt convocați la Moscova şi apoi trimiși la Chișinău cu misiunea de a finaliza operațiunea de falimentare a sistemului financiar-bancar din Moldova. Planul gândit de serviciile speciale rusești și aprobat de Kremlin țintea destabilizarea situației din țară în pragul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014. În paralel, Platon și Șor primesc misiunea de a sprijini și finanța din banii spălați partidele pro-ruse de la Chișinău, susțin jurnaliștii de investigație.
Totuşi, planul serviciilor speciale rusești a eșuat, iar Moscova a trecut la un alt scenariu. El prevedea activarea de către FSB a partidelor lui Usatîi și Dodon. Acestea pornesc în 2015 protestele stradale, care aveau un singur scop - răsturnarea guvernării. Și acest plan a fost dat peste cap parțial, după arestarea principalilor figuranți în dosarul furtului bancar.
La 6 mai 2015, Ilan Șor e reținut de procurorii de la Chișinău, care colaborează cu ancheta și în baza autodenunțurilor sale, în 15 octombrie 2015, este încătuşat Vlad Filat. Ulterior, în 26 iulie anul următor, la Kiev, e reținut de ofiţerii SBU Veaceslav Platon. Raiderul nr. 1 în CSI a fost condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare în dosarul fraudelor de la BEM.
Luni, avocații lui Platon au negat orice implicare a clientului acestora atât în Laundromat, cât și în Miliardomat. Apărarea lui Platon susține că acesta nu are legătură cu întreprinderea “Zenit Management LP”, implicată în frauda din sectorul bancar moldovenesc.
"Ei încearcă prin alte declaraţii lui Ilan Şor să ne dovedească nouă că această companie cum este Zenit aparţine lui Platon. Această companie nu are nimic comun cu Veaceslav Platon", a spus Eduard Rudenco, avocatul lui Veaceslav Platon.
Copiile documentelor de fidejusiune publicate de jurnaliștii de la Zeppelin, în care este numele și semnătura lui Platon, arată contrariul. Aceste documente probează legătura directă a lui Veaceslav Platon cu mai multe companii, implicate atât în Laundromat, cât și în Miliardomat. Printre companiile gestionate de Platon, prin contracte de fidejusiune semnate de el, figurează și “Infoart International” SRL, “Neghina-Com” SRL, “Cristal-Impex” SRL.
Deși susțin nevinovăţia clientului loc, avocații lui Platon admit că ar putea fi și adevărat din ce au publicat jurnaliștii de investigație.
"Poate şi este ceva adevăr aici, dar nu pot să vă dau acum explicaţii, pentru că nu cunosc detalii", a mai spus a spus Eduard Rudenco, avocatul lui Veaceslav Platon.
Potrivti jurnaliştilor de investigaţie, punctul culminant al ”Miliardomatului” s-a produs în 2014, atunci când au fost aprobate garanții de stat pentru cele trei bănci cu probleme – BEM, Unibank și Banca Socială. Ziariştii mai scriu că fostul premier Vlad Filat a căzut în capcana propriei lăcomii, fără să-și dea seama că devine complice involuntar al planurilor serviciilor speciale rusești.
În septembrie 2014, Şor l-a invitat la reședința sa și a discutat cu Platon la telefon, iar după asta, Filat a aprobat a doua fază de furt al banilor din sistemul bancar de la noi, asumându-și să o acopere la nivel politic, mai notează cei de la Zeppelin. Potrivit lor, Filat a cerut în schimb doar partea lui, de 180 de milioane de dolari, din “afacere”. La acea întâlnire Filat ar fi ştiut deja că ministrul finanțelor va loba aprobarea la Guvern a unei garanții de stat pentru un împrumut din rezerva BNM către băncile lui Ilan Șor, care va acoperi toate creditele neperformante.
Creditul BNM, acordat celor trei bănci sub garanția Guvernului, a conturat, de fapt, proporțiile jafului care a zguduit opinia publică şi care a ajuns la 14,1 miliarde de lei. Filat şi-a respectat promisiunea făcută lui Shor și Platon şi a acoperit politic frauda, mai scrie Zeppelin.
Actualitate