Tehnicile tradiţionale de realizare a covoarelor în România şi Republica Moldova au fost înscrise în patrimoniul cultural UNESCO.

Tehnica scoarţă, moştenită de la înaintaşii noştri, este una dintre cele mai valoroase tradiţii ale poporului. Pentru realizarea unui asemenea covor, meşterii lucrează luni întregi, iar preţul acestora ajunge la câteva mii de lei, în funcţie de mărimea şi complexitatea acestuia. 

Toată viaţa, Ecaterina Popescu din satul Clişava Nouă, Orhei, s-a dedicat confecţionării manuale a covoarelor. Femeia povesteşte că a îndrăgit arta ţesutul de la mama ei, iar de atunci a creat zeci de covoare.

"Aveam în jur de 9, 10 ani când maică-mea ţesea, dar nu mă prea lăsa, pentru că făceam greşeli. Dar eu pe ascuns ţeseam, îmi plăcea cum iese o floricică, o frunzuliţă din urma mea şi iată aşa a venit dragostea. Am preluat şi cu mare drag vreau să-l transmit tinerii generaţii", a spus meşterul popular, Ecaterina Popescu.

Ecaterina Popescu spune că procesul este unul migălos şi necesită multă răbdare.

"Până acum capetele de lână au fost duse în partea stângă, proces numit a încheia firele. Iar acum le deschei, adică făcând aceşti paşi lâna se împleteşte. Cu un pieptene greu de stejar în trecut se băteau aceste fire de băteală şi pânza devenea dură".

Tehnica scoarţă se deosebeşte de altele prin faptul că este densă şi are o durabilitate de secole. Pomul vieţii, picătura de apă, femeia floare, dar şi viţa de vie, sunt câteva dintre motivele prezente pe covoarele moldoveneşti.

"Jos avem o ţesătură, multicoloră. Cel mai mic element se numeşte apa, la picioarele noastre stă apa. Imaginea aceasta o reprezintă pe femeia, femeia floarea, în alte exemple o să vedeţi mâinile ei. Sigur că avem şi anotimpurile anului. Vă rog frumos să le vedeţi, iată patru faţă în faţă", a spus directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinăum Varvara Buzilă.

Conform tradiţiilor, covoarele erau folosite ca parte din zestrea miresei şi erau puse în casă pentru a emana energie şi bunăstare în familie. Transmisă din generaţie în generaţie, astăzi, tehnica face parte din Patrimoniul UNESCO.

"Este o mare victorie a întregii noastre culturi naţionale. Motiv pentru care vreau să felicit toţi concetăţenii noştri şi să le dau acest mesaj de comuniune şi mândrie pentru cultura noastră naţională", a declarat ministrul Culturii, Monica Babuc.

În contextul promovării tradiţiilor noastre, duminică, la Palatul Naţional "Nicolae Sulac", are loc "Târgul Naţional al Covorului". În cadrul evenimentului vor fi prezentate covoarele realizate de către meşteri populari, care folosesc modelele de scoarţe vechi pentru a asigura continuitatea tradiţiei ţesutului. În 2013, ţara noastră şi România au mai introdus pe lista patrimoniului UNESCO "Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova".

Următorul dosar care ar putea fi aprobat este "Mărţişorul".