Mai multe școli, grădinițe și alte instituții publice, dotate cu cazane pe biomasă, ar putea reveni la încălzirea cu lemne, gaz şi cărbune. Şi asta deoarece o mare parte din biocombustibilul produs în Moldova nu corespunde normelor de calitate. Mai mult, în ţară nu există nici laboratoare performante care să verifice eficienţa energetică  a produsului.

În prezent, biocombustibilul este supus verificărilor în cadrul unor laboratoare vechi. Acestea nu oferă însă informaţii complete privind calitatea acestuia.  

"Este necesar de asigura calitatea pieţii, obligatoriu să avem un laborator acreditat, bine echipat care să poată efectua toate tipurile de testări a biocombustibilului şi să îl certifice pentru cumpărător", a declarat managerul proiectului "Energie şi biomasă", Alexandru Ursu.

Reprezentanţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică dau asigurări că Moldova va avea un laborator modern în câteva luni. Până atunci, managerii instituţiilor de învăţământ nu vor putea estima pierderile pe care le suportă.

"Se spune că o tonă înlocuieşte doi metri steri de lemne, însă este greu de constatat toate aceste chestii", a spus directorul liceului din satul Bieşti, raionul Orhei, Vladimir Vlas.

Pentru a nu admite pierderi prea mari, administraţia liceului foloseşte combustibil combinat. Adică, 80 la sută lemne şi 20 la sută biocombustibil. Pentru asta, cheltuieşte anual aproximativ 100 de mii de lei. Dacă ar folosi doar biocombustibil, ar trebui să cheltuiască aproximativ 340 de mii de lei, ceea ce înseamnă de peste trei ori mai mult.

Producătorii de peleţi dau asigurări că fac totul ca la carte, doar că nu au certificate, care ar confirma acest lucru.

"Noi suntem siguri în calitatea produsului nostru. Nu putem oferi oamenilor un certificate de calitate a produsului. Avem des plângeri din partea consumatorilor", a explicat managerul unei companii de producere a brichetelor, Ludmila Abramciuc. 

Preţul combustibilului din biomasă variază între 500 şi 2.000 de lei pentru o tonă.