Plăcerea intensă pe care o simţim atunci când ascultăm o muzică ce ne “merge la suflet” are şi efecte cât se poate de concrete şi măsurabile. Aceasta generează secreţia de dopamină, un neurotransmiţător asociat cu senzaţia de plăcere provocată de sporturile extreme, preparatele gustoase, actul sexual, bani şi droguri, scrie SaFiiTuSanatos.ro.

Dopamina este ingredientul de bază al “mecanismului de recompensare”, mecanism ce are rolul de a stimula anumite comportamente indispensabile supravieţuirii (alimentaţie), sau de care depind prosperitatea, succesul (“lupta” pentru bani).

Cercetătorii de la o universitate canadiană şi-au concentrat atenţia asupra legăturii dintre o plăcere abstractă, cum este cea produsă prin ascultarea muzicii, şi dopamina. În acest scop, oamenii de ştiinţă au selectat 10 voluntari care au experimentat senzaţia unor “frisoane” - semnul unei plăceri extreme - în timp ce ascultau muzică.

Oamenii de ştiinţă canadieni au reuşit să măsoare secreţia de dopamină şi activitatea cerebrală în timp ce voluntarii ascultau muzica preferată. Concomitent, au fost obţinute şi datele privind ritmul cardiac şi cel respirator al voluntarilor, temperatura corporală a acestora şi declanşarea frisoanelor de plăcere la nivelul epidermei.

Potrivit rezultatelor acestui studiu, dopamina este secretată atât în perioada de anticipare a plăcerii produse de muzica ascultată, cât şi în timpul declanţării “frisonului de plăcere”, considerat momentul de vârf din punct de vedere emoţional. Este vorba despre 2 procese fiziologice distincte, ce implică zone diferite ale creierului.

În momentul în care s-a înregistrat maximul de plăcere, s-a activat nucleul accumbens, implicat în senzaţia de euforie, cauzată de administrarea unor psihostimulente precum cocaina. Cu puţin timp înainte, în momentul de anticipare, secreţia de dopamină a fost înregistrată într-o altă zonă a creierului - nucleul caudat.

Secreţia de dopamină variază în funcţie de intensitatea emoţiei şi a plăcerii resimţite, în comparaţie cu cea din timpul ascultării unei “muzici neutre”.

“Rezultatele noastre ne ajută să explicăm motivele pentru care muzica are o valoare atât de mare în toate societăţile umane”, au afirmat cercetătorii. Acest studiu ne permite să înţelegem mai bine “de ce muzica poate fi folosită cu mare eficienţă în timpul unor ritualuri, în marketing şi în filme, cu scopul de a induce o stare hedonică”, au mai precizat autorii studiului.