În viitorul apropiat, în pieţele din Capitală ar putea să apară fructe şi legume crescute pe terenuri tratate cu îngrăşăminte de la staţia de epurare a apelor uzate din Chişinău. Până acum, fertilizanţi din nămol au fost împrăştiaţi pe o suprafaţă de peste 200 de hectare de terenuri agricole ce aparţin Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Ideea de a folosi în agricultură nămolul rămas după tratarea apelor uzate a fost anunţată de şeful Apă Canal Chişinău încă în 2011. Propunerea l-a amuzat atunci pe edilul Capitalei. 

"Primăria municipiului Chişinău s-a apucat apucat să facă din rahat marfă, să mai întemeieze o piaţă pentru vânzarea nămolului", a declarat atunci edilul capitalei, Dorin Chirtoacă. 

Înainte să ajungă îngrăşământ, nămolul a fost deshidratat şi păstrat timp de trei ani într-un spaţiu special amenajat. Specialiştii de la Apă Canal dau asigurări că fertilizantul este de cea mai înaltă calitate.

"În procesul de studiere din anul 2010 s-au făcut în fiecare an investigaţii fizico-chimice îndeosebi la metale grele şi la ouă de helminţi, pe parcurs s-a demonstart că partea organică uşor degradabilă nu mai este s-a stopat, metalele grele practic lispesc", a declarat şeful Departamentului Calitate Apă Canal, Arcadie Rusnac. 

Şi savanţii de la Academia de Ştiinţe confirmă că produsul este inofensiv.

"Fiecare lot de îngrăşământ trebuie să aibă un certificat de calitate. Acest certificat va arăta ce doze trebuie să fie utilizate pentru câmpul respective", susţine doctorul în biologie Vladimir Mogîldea. 

Mai mult, ei se aşteaptă ca producţia de floarea-soarelui şi porumb, semănate pe cele 200 de hectare tratate cu acest fertilizant, va depăşi cele mai optimiste prognoze.

"Când câmpurile acestea timp de zeci de ani nu au primit substanţe organice, noi sperăm că o să fie un rezultat extraordinar de bun, trebuie să fie", spune şeful direcţiei Institutului de Genetică şi Protecţie a Plantelor, Ion Pailic.

Deocamdată întreprinderea Apă Canal oferă îngrăşământul gratuit.