Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc astăzi Naşterea Maicii Domnului, numită în popor şi Sfânta Maria Mică.

În calendarul popular, această sărbătoare marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. În locaşurile sfinte din ţară au fost oficiate slujbe, iar în mai multe localităţi este sărbătorit hramul.

Părinţii Maicii Domnului au fost Drepţii Ioachim şi Ana. Tatăl Fecioarei Maria era un urmaş al regelui David, iar mama, o descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel, se împlinea prorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. În Israel, lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Cei doi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. 

Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Maica Domnului a fost un copil cu o chemare dumnezeiască: chemarea de a fi mamă, care a dat trup de om lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.

Potrivit tradiţiei, de Sfânta Maria Mică, oamenii merg în pelerinaje la mănăstiri. Credincioşii duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. După această zi, începe semănatul culturilor de toamnă. 

De Naşterea Maicii  Domnului nu se aprinde focul, deoarece, conform credinţei populare, aceasta ar putea duce la boli. Tot astăzi, în mai multe localităţi din Moldova, printre care Stăuceni, din municipiul Chişinău, Căinarii Vechi, din raionul Soroca, şi Grinăuţi, din raionul Râşcani, este sărbătorit hramul.

De asemenea, femeile care poartă numele Maria îşi marchează onomastica. În Moldova, aproape 128 de mii de femei au numele Maria, peste  22 de mii - Mariana, iar 21 de mii - Marina. La fel, peste şapte mii de bărbaţi poartă numele Marin.