Ambasadorii ţărilor NATO au decis să trimită avioane de recunoaştere deasupra României şi Poloniei, pentru a monitoriza criza din Ucraina. Între timp, autorităţile din Crimeea au solicitat oficialilor OSCE să trimită observatori la referendumul din 16 martie. 

Un purtător de cuvânt al OSCE a anunţat că Republica autonomă Crimeea nu poate adresa o astfel de invitaţie, şi asta din cauza că nu este stat membru al organizaţiei.

OSCE a subliniat că respectă astfel integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Plebiscitul va costa aproape două milioane de dolari. Chiar dacă guvernul de la Kiev a blocat conturile autonomiei, autorităţile locale spun că au banii necesari. În acest context, ambasadorul SUA la Kiev a declarat că republica autonomă trebuie să rămână în componenţa Ucrainei, iar un referendum nu poate fi organizat sub ameninţarea armei.

Ambasadorul SUA în Ucraina, Jeffrey Payette spune că: "Suntem convinşi că nu există soluţie militară pentru această criză. Este o situaţie, care trebuie rezolvată pe cale diplomatică. Crimeea este şi trebuie să rămână parte a Ucrainei".  

Între timp, un grup înarmat pro-rus a tras focuri de avertisment înainte de a pătrunde într-o bază a flotei navale ucrainene din Crimeea. 

"Am spus că nu vom ceda, însă, au deschis focul, au împuşcat lângă picioarele noastre. Ulterior am cedat. Ce puteam face dacă aveau arme. Ne-au spus să jurăm credinţă Rusiei. Unii au refuzat, alţii au zis că o vor face", spune un martor ocular.

Anterior, zeci de bărbaţi înarmaţi au ocupat spitalul militar din Simferopol. Între timp, mai multe oraşe din Ucraina sunt cuprinse de proteste. Liderul formaţiunii Udar, Vitali Kliciko, a participat la o astfel de acţiune, care s-a desfăşurat la Harkov. Activişti pro-ruşi au aruncat în el cu ouă. 

În căutarea unei soluţii paşnice pentru criza din Ucraina, secretarul general al Consiliului Europei a sosit la Kiev, iar premierul Arseni Iaţeniuk se va întâlni, miercuri, cu preşedintele Statelor Unite.