Reprezentantul Tiraspolului la tratativele cu Chişinăul nu a dorit să răspundă la întrebările adresate de jurnalişti în română. Nina Ştanski a recunoscut totuşi că poate vorbi româneşte, dar "limba oficială a negocierilor este rusa". Aceasta s-a arătat vădit nemulţumită şi de expresia "regiunea transnistreană".  

Demnitarul de la Tiraspol a ieşit în faţa presei astăzi, după discuţii cu vicepremierul Eugen Carpov despre problema accesului fermierilor la pământuri şi problema şcolilor cu predare în limba română.

Nina Ştanski s-a arărat deranjată de intenţia autorităţilor constituţionale de a plăti despăgubiri fermierilor din stânga Nistrului, cărora regimul de la Tiraspol le interzice să-şi cultive terenurile agricole. Ea a sugerat că astfel autorităţile moldoveneşti doresc să menţină subiectul "fierbinte".

Vicepremierul responsabil de Reintegare, Eugen Carpov, a declarat că agricultorii din satele aflate sub jurisdicţia Chişinăului nicidecum nu trebuie să încheie contracte de arendă pentru propriile pământuri, care le-au fost date în proprietate în urma privatizării din anii 90. Carpov a spus că părţile au convenit să nu se insiste pe semnarea oricărui tip de contracte legate de acest subiect până la reglementarea definitivă a conflictului transnistrean.

În privinţa celor opt şcoli cu predare în grafie latină care activează pe teritoriul controlat de autorităţile separatiste, Nina Ştanski a declarat că nu are obiecţii contra acestor şcoli, de vreme ce în regiune există şi şcoli cu predare în ucraineană şi în engleză.

Experţi ruşi şi ucraineni, ţări-garant în procesul de soluţionare, au început deja elaborarea unui regulament de funcţionare a acestor şcoli. Chişinăul insistă ca acestea să se conducă de curricula elaborată de Ministerul Educaţiei şi ca accesul elevilor, profesorilor, manualelor şi alimentelor să nu fie periclitat, "cum s-a întâmplat anterior".