Aproximativ 40 de lideri străini au început să sosească la Ierusalim, la comemorarea, joi, a eliberării lagărului nazist Auschwitz, în programul căreia se află lupta împotriva antisemitismului în Occident, dar şi dosarul iranian.

Premierul israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu consideră că ameninţarea nazistă de odinioară poartă azi alt nume - al Iranului, întrucât Republica islamică ameninţă, prin programele sale nuclear şi balistic însăşi existenţa statului evreu.

”O treime dintre evrei au dispărut în flăcări (în lagărele naziste), iar noi nu puteam face nimic. După Holocaust, statul Israel a fost pus pe picioare, însă tentativele de distrugere ale poporului evreu nu au dispărut. Iranul declară zilnic că vrea să-l radă de pe suprafaţa Pământului”, declara săptămâna trecută Netanyahu.

”Prima lecţie a Auschwitzului este următoarea: trebuie oprit răul imediat ce apare. Or Iranul este un lucru foarte rău (...) care poate creşte şi mai mare cu arma nucleară”, a adăugat el într-o înregistrare video postată online pe YouTube.

sraelul s-a opus Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian şi i-a îndemnat pe europeni să susţină Statele Unite, care s-au retras în mai 2018 din pact şi au restabilit şi înăsprit sancţiunile impuse Teheranului şi care l-au asasinat la începutul lui ianuarie pe generalul Qassem Soleimani, provocând o undă de şoc în regiune.

Problema iraniană s-a aflat ”în meniul” întâlnirii de miercuri a lui Netanyahu cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu necesitatea ca ”Iranul să revină la obiectivele sale”, potrivit Palatului Elysée, după ce Teheranul s-a retras treptat din angajamentele pe care şi le-a asumat în virtutea acordului, care prevede o reducere drastică a producţiei nucleare iraniene.

LOVITURĂ DIPLOMATICĂ

Parisul a deschis calea reimpunerii sancţiunilor, activând împreună cu Londra şi Berlinul procedura soluţionării diferendelor prevăzută în cazul unei încălcări a angajamentelor.

Această lovitură diplomatică a fost relativ bine primită în Israel, unde analiştii israelieni se îndoiesc însă de capacitatea lui Netanyahu de a-i convinge pe europeni şi cu atât maipuţin pe ruşi, aliaţi ai iranienilor, să adopte poziţia americană a ”presiunii maxime” vizând Iranul.

Dacă nu-i poate convinge pe ruşi şi francezi în acest dosar spinos, Benjamin Netanyahu poate însă aborda cu ei problema influenţei Iranului în Siria, unde Rusia joacă un rol-cheie, şi în Liban, unde Franţa - o fostă putere mandatară - rămâne influentă.

În ultimii ani, miliţii proiraniene şi-au multiplicat tirurile sau tentativele de atac din Siria împotriva Israelului, care a replicat prin atacuri aeriene, inclusiv vizând Damascul.

După asasinarea lui Qassem Soleimani, preşedintele rus Vladimir Putin, ale cărui trupe luptă alăturide forţele siriene din 2015, a efectuat o vizită-surpriză la Damasc, prima de la începutul Războiului din Siria.

”A fost, poate, o tentativă de consolidare a poziţiei ruse în această ţară în detrimentul Iranului”, celălalt mare inamic al Damascului, apreciază Itamar Rabinovitch, un fost negociator cu Siria, în prezent profesor emerit la Universitatea de la Tel Aviv.

Or Israelul ar dori să vadă Rusia strangulând influenţa Iranului în Siria, apreciză unii analişti.

”Dar ruşii nu vor face concesii Israelului şi Statelor Unite fără să obţină ceva în schimb”, potrivit lui Rabinovitch, care nu se aşteaptă la răsturnări majore laIerusalim, deoarece Statele Unite sunt reprezentate de către vicepreşedintele Mike Pence în numele preşedintelui american.

Ce să ofere? ”Nu sunt convins ca Israelul să aibă ceva anume de dat, în afară de informaţii clasificate cu privire la puncte precise”, notează Menahem Merhavy, un conferenţiar la Universitatea ebraică de la Ierusalim.

FRANŢA/LIBAN

Există de asemenea Libanul, vecinul nordic al Israelului, aflat în parte sub influenţa iraniană, prin intermediul mişcării şiite Hezbollah. ”Dacă aş fi eu premierul (Netanyahu), aş evoca mai mult Libanul decât Siria în tête-à-tête-ul meu cu Macron”, notează Rabinovitch.

În ultimele luni, armata israeliană a acuzat Hezbollahul de faptul că încearcă să-şi transforme - cu ajutorul Iranului - rachetele în rachete de precizie.

Iar aceste rachete ar fi mai dificil de contracarat decât proiectilele de către sistemul de apărare israelian şi ar putea cauza pagube mai importante pe teritoriul israelian, potrivit armatei.

”Dacă (liderul Hezbollah) Hassan Nasrallah înţelege căeste prea riscant să meargă înainte cu acest plan, el se va opri”, estimează osursă din cadrul securităţii israeliene, scrie a1.ro