În mijlocul dezolantei ierni marţiene, norii de zăpadă acoperă ambii poli ai Planetei Roşii. Dar, spre deosebire de zăpada de la noi, "fulgii de nea" de pe Marte nu sunt alcătuiţi din cristale de apă îngheţată, ci din cristale de dioxid de carbon, scrie descopera.ro.

Mare parte din atmosfera marţiană este compusă din dioxid de carbon, iar în timpul iernilor, temperatura de la polii planetei devine atât de scăzută, încât până şi dioxidul de carbon se solidifică. Recent, cercetătorii din cadrul MIT au calculat mărimea fulgilor de zăpadă de pe Marte.

La prima vedere, se pare că particulele de zăpadă de la Polul Sud marţian sunt mai mici decât cele de al Polul Nord, dar în mod cert, ambele categorii de fulgi au dimensiuni infime, de mărimea unei globule roşii sangvine.

"Sunt particule foarte fine. O ninsoare pe Marte seamănă mai degrabă cu o ceaţă densă, deoarece fulgii sunt foarte mici", declară Kerry Cahoy, profesor de aeronautică şi astronautică în cadrul MIT.

În decursul unui an marţian (care are 687 zile, comparativ cu anul terestru de 365 zile), cercetătorii au mai descoperit că temperaturile scad dinspre toamnă spre iarnă, iar norii de zăpădă se extind de la polii marţieni spre ecuatorul planetei.

Moleculele de dioxid de carbon cristalizate de la Polul Nord marţian au un diametru cuprins între 8-22 microni, iar cele din sud ating un diametru de 4-13 microni.

Cercetătorii americani susţin că analiza detaliată a "fulgilor" de zăpadă marţieni va ajuta la înţelegerea mai bună a climei planetei şi a proprietăţilor şi condiţiilor de deplasare a particulelor de praf din atmosfera lui Marte.