Noi galerii subterane, descoperite în Capitală. Unele pot fi PERICULOASE. Ce spun arheologii
Embed:
Noi galerii subterane au fost descoperite în Chișinău. E vorba de trei pivniţe, în interiorul cărora, arheologii au găsit mai multe uşi blocate. Se presupune că în spatele lor ar exista conexiuni cu alte reţele asemănătoare. Cercetările au loc în cadrul unui proiect susţinut de Ambasada Statelor Unite, în valoare de 50 de mii de dolari.
Într-o curte de pe strada Alexandru cel Bun din Capitală au fost descoperite două tuneluri. Unul ar putea avea legături cu o pivniţă de sub clădirea Procuraturii Capitalei, de pe strada Armenească.
"În perioda sovietică aceste pivniţe subterane au fost adaptate în sistemul de apărare în scop militar şi au fost dotate cu sistem de ventilare, cu uşi bronate în fier şi repsectiv există mai multe ramificaţii. Toate se termină cu anumite uşi blocate. Iată aici e o uşă şi trebuie să vedem ce e după uşa aceea", a menţionat Ion Ştefăniţă, expert în domeniul patrimoniului cultural.
Istoricii spun că după cel de-al doilea Război Mondial, aceste tuneluri erau folosite ca loc de refugiu. În secolul al XIX-lea, comercianţii îşi pregăteau produsele alimentare. Uşa până la care au ajuns cercetătorii, se presupune că ar duce spre alte galerii necunoscute deocamdată. Acest lucru îl vom afla după ce vor fi făcute cercetări. Până atunci, rămâne a fi un mister.
Un alt tunel este situat în zona veche a oraşului, la intersecţia străzilor Puşkin şi Șipotelor. În perioada sovietică, locul servea drept restaurant.
"Vedeţi cum arată această pivniţă consolidată, restaurată. Despre aceasta vă vorbesc, despre infrastructura turistică care poate fi dezvoltată în baza acestor pasaje subterane. Aici pot fi amenajate cafenele, restaurante", a subliniat Ion Ştefăniţă, expert în domeniul patrimoniului cultural.
Unele galerii subterane pot fi periculoase, spun specialiştii.
"De exemplu în 2016, 2017 pe strada Maria Cebotari, 67, într-o zi de duminică s-a prăbuşit un dormitor, adică o bucată de imobil. S-a prăbuşit în pivniţă, unde proprietarii nici nu au ştiut că sub casa lor există o pivniţă", a explicat Ion Ştefăniţă.
După cum presupun istoricii, nu doar Chişinăul este situat pe o reţea întreagă de pivniţe şi hrube. Astfel de tuneluri există şi în Cahul, Leova, Hânceşti şi Soroca. Semnale sunt şi la Ungheni şi Lăpuşna. Acestea sunt de obicei descoperite atunci când încep construcţiile. De exemplu în 2016, trei hrube au fost găsite la Cahul, atunci când a fost săpat fundamentul Teatrului Bogdan Petriceicu Hasdeu.
"Atunci când s-a săpat groapa de fundament au ieşit în evidenţă trei hrube subterane. care încă nu avem răspunsuri clare. Când au fost construite, de cine au fost construite", a punctat Ştefăniţă.
În următorii ani, experţii îşi propun să identifice şi alte astfel de locații. Ulterior, aceştia vor veni cu recomandări, pentru a dezvolta un traseu turistic naţional prin galeriile subterane.
Într-o curte de pe strada Alexandru cel Bun din Capitală au fost descoperite două tuneluri. Unul ar putea avea legături cu o pivniţă de sub clădirea Procuraturii Capitalei, de pe strada Armenească.
"În perioda sovietică aceste pivniţe subterane au fost adaptate în sistemul de apărare în scop militar şi au fost dotate cu sistem de ventilare, cu uşi bronate în fier şi repsectiv există mai multe ramificaţii. Toate se termină cu anumite uşi blocate. Iată aici e o uşă şi trebuie să vedem ce e după uşa aceea", a menţionat Ion Ştefăniţă, expert în domeniul patrimoniului cultural.
Istoricii spun că după cel de-al doilea Război Mondial, aceste tuneluri erau folosite ca loc de refugiu. În secolul al XIX-lea, comercianţii îşi pregăteau produsele alimentare. Uşa până la care au ajuns cercetătorii, se presupune că ar duce spre alte galerii necunoscute deocamdată. Acest lucru îl vom afla după ce vor fi făcute cercetări. Până atunci, rămâne a fi un mister.
Un alt tunel este situat în zona veche a oraşului, la intersecţia străzilor Puşkin şi Șipotelor. În perioada sovietică, locul servea drept restaurant.
"Vedeţi cum arată această pivniţă consolidată, restaurată. Despre aceasta vă vorbesc, despre infrastructura turistică care poate fi dezvoltată în baza acestor pasaje subterane. Aici pot fi amenajate cafenele, restaurante", a subliniat Ion Ştefăniţă, expert în domeniul patrimoniului cultural.
Unele galerii subterane pot fi periculoase, spun specialiştii.
"De exemplu în 2016, 2017 pe strada Maria Cebotari, 67, într-o zi de duminică s-a prăbuşit un dormitor, adică o bucată de imobil. S-a prăbuşit în pivniţă, unde proprietarii nici nu au ştiut că sub casa lor există o pivniţă", a explicat Ion Ştefăniţă.
După cum presupun istoricii, nu doar Chişinăul este situat pe o reţea întreagă de pivniţe şi hrube. Astfel de tuneluri există şi în Cahul, Leova, Hânceşti şi Soroca. Semnale sunt şi la Ungheni şi Lăpuşna. Acestea sunt de obicei descoperite atunci când încep construcţiile. De exemplu în 2016, trei hrube au fost găsite la Cahul, atunci când a fost săpat fundamentul Teatrului Bogdan Petriceicu Hasdeu.
"Atunci când s-a săpat groapa de fundament au ieşit în evidenţă trei hrube subterane. care încă nu avem răspunsuri clare. Când au fost construite, de cine au fost construite", a punctat Ştefăniţă.
În următorii ani, experţii îşi propun să identifice şi alte astfel de locații. Ulterior, aceştia vor veni cu recomandări, pentru a dezvolta un traseu turistic naţional prin galeriile subterane.