Noua componență a Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al furnizorului public naţional de servicii media a fost aprobată în şedinţa de joi Parlamentului cu voturile a 81 de deputaţi. Este vorba despre Arcadie Gherasim, Sergiu Stanciu, Corneliu Popovici, Loretta Handrabura, Aurelian Dănilă, Cristian Jardan şi Irina Maţenco.

Unii dintre aceştia au avut sau au afiliere politică. Foştii membri ai consiliului au fost demişi automat, înainte să le expire mandatele, după ce majoritatea parlamentară a modificat Codul Serviciilor Media Audiovizuale. Deputaţii PAS au ignorat criticile societăţii civile din ţara noastră şi ale opoziţiei şi au votat revenirea Companiei Publice "Teleradio-Moldova" sub control parlamentar. Aceştia au fost acuzaţi că şi-au subordonat-o politic, învinuire respinsă de majoritatea parlamentară. Legea a stârnit şi îngrijorarea Uniunii Europene de Radiodifuziune.

„Se desemnează în calitate de membri ai Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al furnizorului public naţional de servicii media pentru un termen de şase ani, următoarele persoane: Gherasim Arcadie, Stanciu Sergiu, Popovici Corneliu, Dănilă Aurelian, Handrabura Loretta, Jardan Cristian, Maţenco Irina.”, a declarat Liliana Nicolăescu - Onofrei, deputat PAS.

Conform legii, trei dintre cei şapte membri sunt propuşi de fracţiunile parlamentare. PAS a înaintat candidaturile lui Arcadie Gherasim şi Sergiu Stanciu. Gherasim a activat vreme de două decenii la TRM, este lector universitar şi a fost director şi producător la mai multe televiziuni. Sergiu Stanciu a ocupat fotoliu de viceministru al Tineretului şi Sportului în Guvernul Leancă, perioada 2013-2015.

Candidatura lui Corneliu Popovici a fost propusă de Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor. Acesta a fost ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării în Guvernul Chicu. Anterior, i-a fost consilier pe aceleaşi domenii preşedintelui socialist Igor Dodon. Ceilalţi patru candidaţi au fost înaintaţi de societatea civilă.

Jurnalistul Cristian Jardan este soţul Auricăi Jardan, consilierul preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, şi care până nu demult a fost purtătoarea de cuvânt a PAS. O altă candidatură, Loretta Handrabura, a fost, în perioada 2009-2015, viceministru al Educaţiei în guvernele Filat, Leancă şi Gaburici, iar din iulie 2015 până în ianuarie 2016 - ministru în Guvernul Streleţ.

Cât despre Irina Maţenco se ştie că este jurnalistă cu profil economic. În acelaşi timp, diplomatul Aurelian Dănilă este doctor habilitat în studiul artelor, profesor universitar, membru al Academiei Europene de Științe și Arte. De altfel, Dănilă a fost singurul căruia i-au fost adresate întrebări, în plenul Parlamentului. Un deputat PAS s-a interesat cum diplomatul a văzut Revoluţia din România din 1989. În acea perioadă, Dănilă era angajat al Ambasadei Uniunii Sovietice de la Bucureşti.

„Dvs aţi avut vreun rol în revoluţia ceea?”, a declarat Vasile Şoimaru, deputat PAS.

„Dar nu ştiu dacă am avut vreun rol. Eram în cadrul Ambasadei, lucram la ataşat cultural. Erau atâţia specialişti în domeniu că nu mai aveau nevoie de ataşaţi culturali. Eram, eu ştiu, privitor ca la teatru, vorba lui Eminescu.”, a relatat Aurelian Dănilă, candidat desemnat. 

Controversatul act normativ privind modificarea legislaţiei audiovizuale, care se referă, inclusiv, la revocarea automată a membrilor Consiliului de Supraveghere a TRM, a fost votat la începutul lunii noiembrie cu votul a 52 de deputaţi PAS. Luată la rost de societatea civilă că nu s-a consultat cu cei de la Consiliul Europei în legătură cu formă finală a legii, majoritatea parlamentară s-a justificat că nu e o procedură obligatorie.

Reprezentanţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, Adela Răileanu şi Constantin Starîş, foşti angajaţi ai Teleradio-Moldova, au criticat dur acest proiect de lege, acuzându-i de instituirea dictaturii. Au criticat proiectul de lege şi reprezentanţii societăţii civile, între aceştia fiind Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media Guard, Asociația Presei Electronice, Centrul ”Acces-Info”, Centrul de Investigații Jurnalistice şi RISE Moldova.

Mai mult decât atât, CJI a expediat o scrisoare către Consiliul Europei, în care a reclamat pericolul acestei legi şi a amintit despre condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2009. Atunci CEDO a stabilit că ţara noastră a fost încălcat articolul 10 din Convenţie din cauza unui cadru legislativ defectuos. Mai exact: nu s-a respectat pluralismul de opinie, iar instituţia publică a fost controlată de partidele aflate la guvernare.