Nouă jurnalişti de la Teleradio Moldova s-au opus cenzurii în 2002. Mai întâi, aceştia au protestat în faţa instituţiei unde erau angajaţi, apoi unii au fost disponibilizaţi. Guvernarea comunistă a refuzat să recunoască faptul că le-a fost încălcat dreptul la libera exprimare, doar CEDO le-a făcut dreptate.

La începutul anilor 1990, programul "Mesager" a fost pentru mulţi singura metodă de exprimare şi unica sursă de informare. Ulterior, buletinul de ştiri a dat, chiar, numele unei străzi din capitală. " Chişinău este singurul oraş în lume care are o stradă numită în cinstea unui program de ştiri. Este vorba de Mesagerul anilor 90 şi primul program de ştiri libere şi echidistante", afirmă Viorica Cucereanu,  jurnalistă.

Astfel, jurnaliştii, dar şi cetăţenii, au primit garanţia că libertatea de exprimare există. Câţiva ani mai târziu, Teleradio Moldova se transforma din tribună publică în voce a guvernării. "Televiziunea a fost sneguristă, a lui Diacov, a comuniştilor, a lui Voronin. Voi lupta alături de voi împotriva cenzurii ", a mai precizat aceasta.

Primele proteste la televiziunea de stat au început în 2002. Jurnaliştii se opuneau cenzurii deoarece nu se mai acceptau cuvinte ca "român", "limbă română", "Basarabia", iar din reportaje era exclusă sintagma "regim totalitar".

În 2004, Viorica Cucereanu a rămas fără loc de muncă. Transformarea TeleRadio Moldova din instituţie de stat în instituţie publică a lăsat fără serviciu mai mulţi jurnalişti care s-au opus cenzurii. Au decis să lupte până la capăt. În septembrie 2010, Curtea a constatat violarea dreptului la libera exprimare.

"Acest dosar este considerat de jurişti cel mai important în istoria libertăţii de exprimare din R. Moldova. Unul care a creat un precedent poate toate instituţiile audiovizuale publice din Europa", susține Viorica.

Alături de Viorica Cucereanu, în dosarul de la CEDO mai figurează numele altor opt jurnalişti. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a adoptat unanim hotărârea. Potrivit unui top realizat organizaţia "Reporteri fără frontiere", Moldova ocupă locul 114 din cele 175 la capitolul libertăţii presei.