Efectele încălzirii climatice îi îngrijorează pe oamenii de știință din Siberia, unde se formează bule de gaz sub stratul superficial terestru, modificând elasticitatea solului, relatează luni 7sur7.be și slate.fr.

În cadrul unei expediții în insula Belîi (la nord peninsula Yamal, Siberia, Rusia), cercetătorii au făcut o descoperire ciudată: solul pe care călcau semăna mai mult cu o saltea umflată cu apă decât cu o câmpie obișnuită.

"Lucrez aici de 20 de ani și nu am văzut niciodată așa ceva", spune Alexander Sokolov de la Institutul de ecologie a plantelor și animalelor). "Era ca un jeleu", afirmă un alt cercetător filmat de televiziunea locală Vesti Yamal, potrivit Agerpres.

În realitate, "bulele" de metan își au originea în dezghețarea neobișnuită a permafrostului, ca efect al încălzirii climatice, o adevărată "bombă cu efect întârziat", conform comunității științifice. Topirea excepțională a acestui strat terestru, înghețat în permanență, ar putea duce la eliberarea unor emisii de metan în cantități masive și determina un efect de seră mult mai nociv decât gazul carbonic.

Cercetătorii au analizat "bulele" și au găsit concentrații de metan de 200 de ori mai mari decât norma și de 20 de ori mai ridicate în bioxid de carbon. Formarea bulelor s-ar putea datora căldurilor puternice, care au topit permafrostul, strat terestru de profunzime de obicei înghețat.

"Dezghețându-se, el ar putea elibera o cantitate de gaz cu efect de seră care ar face să crească temperatura pe glob cu câteva grade", afirma în urmă cu doi ani Dorota Retelska, doctor în biologie, într-un articol din publicația franceză L'Obs Plus.

Metanul determină un efect de seră de 23 de ori mai semnificativ decât gazul carbonic. Un raport estimează că aproape 200 de miliarde de tone de emisii de carbon ar putea fi eliberate din permafrost în cazul în care clima continuă să se încălzească.

Dezghețul a produs deja numeroase cratere în zona menționată din Siberia.