Nu au un loc de muncă pentru că nu vor. 7.500 de moldoveni preferă să trăiască din alocația oferită de stat pentru că le lipseşte cheful de a lucra. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cei mai mulţi dintre ei, adică 3.800 de persoane, sunt bărbaţi.

În comuna Zâmbreni, din raionul Ialoveni, 28 de persoane primesc ajutor social de aproximativ două mii de lei, pe tot parcursul anului. Potrivit datelor primăriei, aproape jumătate dintre ei sunt apţi de muncă.

"Suntem foarte încărcaţi pentru că nu îl putem obliga să iasă la lucru. El este mulţumit cu puţinul pe care primeşte ca ajutor social şi nu vrea să muncească adăugător", a spus asistentul social din comuna Zâmbreni, Anastasia Staci.

Asistentul social din sat susţine că cei care nu au un loc de muncă refuză orice propunere.

Directorul celei mai mari întreprinderi agricole din comună susţine că este gata să-i primească la muncă în calitate de sezonieri. Însă nici sărăcia nu-i convinge să lucreze pentru un salariu decent.

"Necesitate de braţe de muncă avem la unele lucrări, de îngrijirea unor culture, la prăşit, la recoltare. De 10-15 persoane am avea nevoie. Pe o perioadă scurtă este greu de găsit ca să se angajeze oficial", a afirmat directorul întreprinderii agricole, Ion Afanasii.

Și consiliul local le oferă oamenilor asistați social locuri de muncă.

"S-a hotărât ca pentru o oră de lucru să plătim 20 de lei. Am avut nevoie pentru că am plantat o livadă de nuci lângă biserică. Avem de făcut curăţenie în parc, dar puţini doritori avem", a declarat primarul comunei Zâmbreni, Daniel Tonu.

Localnicii nu văd cu ochi buni atitudinea consătenilor.

"Eu cred că ei nu sunt educaţi la cap, trebuie să lucreze, că pământul dă roadă."

"Fug de lucru ca dracul de tămâie, plata este mizeră, cu capiici nu vrea să lucreze nimeni."

"Nu vor să muncească "pe degeaba", câte puţin, dar trebuie".

Sociologii susţin că persoanele care nu vor să se angajeze riscă să fie marginalizați.

"Ei preferă şi aşteaptă salarii mult mai mari. Ei se automenţin cu ideile că ei costă şi valorează mult mai mult, ei lunecă în felul acesta în clasa de jos şi chiar foarte des în under-class-ul", a menționat sociologul Andrei Dumbrăveanu.