Umbra nucului este, de fapt, şi benefică, şi nocivă . Factorul "timp" este cel care face diferenţa.

Petrecerea unui timp îndelungat la umbră nucului, zi de zi, afectează starea de sănătate (mucoasa nasului se poate inflama, pot să apară episoade de cefalee şi de tuşe; se spune că oamenii care au nuc în curte şi stau multă vreme la umbră lui pot chiar să moară “înainte de vreme”).

Explicaţia constă în faptul că frunzele nucului emană o cantitate destul de mare de iod. În schimb, acelaşi iod face bine organismului, ajutându-l să se vindece de răcelile persistente dacă persoanele cu astfel de probleme fac vara (când din frunze se evaporă mai mult iod) câteva plimbări nu prea lungi la umbră nucului.

Frunzele de nuc (tot datorită iodului) au proprietăţi dezinfectante şi cicatrizante care ajută în special la refacerea pielii. Astfel, ceaiul din frunze proaspete de nuc va este de folos în caz de eczeme, răni şi ulceraţii ale pielii (dacă frunzele sunt deja uscate, efectul este foarte slab sau lipseşte).

În plus, infuzia concentrată din frunze de nuc ajută (folosită extern) la stoparea sau încetinirea căderii părului, scrie realitatea.net.