Numărul copiilor născuţi prematur creşte în ţara noastră. Medicii explică fenomenul prin diagnosticarea tardivă a maladiilor mamei în timpul sarcinii. Vestea bună este însă că tot mai mulţi prematuri supravieţuiesc, datorită condiţiilor moderne de tratament.  

Maia Grosu a născut acum trei ani un băiat de doar 650 de grame. Medicii şi părinţii au luptat jumătate de an pentru viaţa bebeluşului.

Potrivit statisticilor, în ţara noastră decedează jumătate dintre prematurii care cântăresc între 500 de grame şi un kilogram.

"În primul rând erau probleme respiratorii, erau cele mai grave. Erau probleme de alimentaţie. Riscuri existau la fiecare cinci minute. A avut hernii inghinale, a trecut prin câteva intervenţii chirurgicale, le-am depăşit cu brio", a spus Maia Grosu.

Anul trecut, înainte de termen s-au născut 782 de copii, cu aproape 250 mai mulţi faţă de 2011.

"Nu este screening la diabet ascuns şi nici nici la infecţii nu se face sceening 100% pentru a putea lua la evidenţă aceste gravide, a le examina şi trata", a spus şefa secţiei reanimare nou-născuţi IMC, Larisa Crivcenscaia.

Reabilitarea copiilor născuţi prematur continuă şi după externare.

Ca urmare, mamele au nevoie de suport psihologic şi financiar.

"Aceşti părinţi au nevoie de susţinere juridică, psihologic şi financiar. Aici este vorba de o alimentaţie diferită, sunt necesare fizioproceduri, vizite mai frecvente la medic", a spus preşedintele Asociaţiei copiilor născuţi prematuri "Vitae", Aza Onica.

În primii ani de viaţă, copiii născuţi prematur suferă frecvent de afecţiuni respiratorii sau neurologice.

"Aceşti copii vor face frecvent răceli în baza virusului respirator sinciţial. Avem vaccin împotriva acestui virus, dar e foarte costisitor. Şi nu toţi părinţii îşi permit. Şi ar fi bine ca mamele să trateze răcelile cu răbdare", a spus medicul neonatolog, Mihai Stratulat.

17 noiembrie este Ziua mondială a copiilor născuţi prematur. Evenimentul a fost marcat şi la Chişinău, de către părinţi şi medici.