Numărul străinilor care primesc alocaţii pentru copii în Germania, în creştere
foto: realitatea.net
Numărul străinilor care încasează alocaţii pentru copii din partea guvernului german a continuat să crească în 2018, arată cifrele publicate joi de Ministerul federal de Finanţe.
"În iunie 2018, au fost plătite alocaţii pentru un număr de 286.336 de copii care trăiesc în alte state ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European decât Germania", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe pentru agenţia dpa, după cum transmite Xinhua.
Cifra marchează o creştere anuală de 10,4% şi se înscrie pe tendinţa ascendentă a transferurilor transfrontaliere realizate de statul social german.
Unele autorităţi municipale au reacţionat alarmate la aceste date statistice, în care văd o dovadă a creşterii imigraţiei care ţinteşte să beneficieze de sistemul social german.
"Guvernul federal a adormit la cârma acestei probleme şi trebuie să reacţioneze în sfârşit la faptul că există persoane care fug de sărăcie în Europa", a declarat pentru dpa primarul oraşului Duisburg, social-democratul Soeren Link.
Potrivit acestuia, cetăţeni din state est-europene mai sărace ale UE, în special, sunt atraşi în Germania de promisiunea unei prosperităţi pe care nu o pot obţine acasă.
"Avem în prezent în jur de 19.000 de persoane din România şi din Bulgaria care locuiesc la Duisburg, majoritatea membri ai minorităţilor roma şi sinti. În urmă cu şase ani, în 2012, aveam numai 6.000", a indicat el.
Primarul a criticat ceea ce a numit organizaţii infracţionale de trafic specializate în oferirea de acces ilegal la sistemul social guvernamental pentru imigranţi care adesea revin în ţările de origine la scurt timp după ce au devenit formal rezidenţi în Germania.
Deşi cetăţenii UE au dreptul de a trăi şi munci oriunde în Uniune, aceste migraţii nu sunt justificate de principiul libertăţii de mişcare. Potrivit primarului din Duisburg, adeseori este imposibil pentru autorităţi să ştie dacă minorii cărora le sunt acordate alocaţiile există cu adevărat. În opinia sa, este de înţeles că impresia care rezultă, aceea că străinii păcălesc sistemul, 'îi înfurie pe localnici'.
Cotidianul Die Welt a estimat recent că fraudele cu alocaţiile pentru copii comise de grupări infracţionale din Europa de Est îi costă pe contribuabilii germani peste 100 milioane de euro în fiecare an.
La rândul său, primarul din Fuerth, Thomas Jung, tot social-democrat, a insistat pe problemele cauzate de cetăţenii negermani care nu fac niciun efort de a se integra în societate, dincolo de a cere alocaţii sociale. Jung a remarcat că mai ales oraşele cu preţuri scăzute la chirii atrag acest tip specific de imigraţie din Europa de Est.
Pe baza cifrelor publicate joi, agenţia dpa a estimat că guvernul va da peste 600 milioane de euro părinţilor cu copii din alte ţări ale UE în 2018. Anul trecut, Ministerul de Finanţe a calculat că a trimis în conturi din bănci străine 343 milioane de euro ca alocaţii pentru copii, cifră ce include şi sumele trimise unui număr de 31.000 de cetăţeni germani care lucrează în străinătate.
Răspunzând la apelurile tot mai numeroase de a face această practică mai puţin vulnerabilă la fraudă, un purtător de cuvânt al ministrului de finanţe Olaf Scholz (SPD) a declarat că guvernul lucrează îndeaproape cu alţi parteneri din UE pentru revizuirea prevederilor actuale privind transferurile sociale transfrontaliere. Guvernul federal căută, de aceea, o soluţie europeană care, în stabilirea alocaţiilor, "să ia în calcul costurile diferite ale vieţii în statele membre", pentru descurajarea aşa-numitului turism social.
Chiar dacă volumul alocaţiilor pentru copii acordate cetăţenilor altor state ale UE a crescut în ultimii ani, el rămâne totuşi o mică parte din suma totală, care include plăţile făcute către familiile germane. În 2017, statul german a plătit 35,9 miliarde de euro drept alocaţii pentru 14,97 milioane de copii.
"În iunie 2018, au fost plătite alocaţii pentru un număr de 286.336 de copii care trăiesc în alte state ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European decât Germania", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe pentru agenţia dpa, după cum transmite Xinhua.
Cifra marchează o creştere anuală de 10,4% şi se înscrie pe tendinţa ascendentă a transferurilor transfrontaliere realizate de statul social german.
Unele autorităţi municipale au reacţionat alarmate la aceste date statistice, în care văd o dovadă a creşterii imigraţiei care ţinteşte să beneficieze de sistemul social german.
"Guvernul federal a adormit la cârma acestei probleme şi trebuie să reacţioneze în sfârşit la faptul că există persoane care fug de sărăcie în Europa", a declarat pentru dpa primarul oraşului Duisburg, social-democratul Soeren Link.
Potrivit acestuia, cetăţeni din state est-europene mai sărace ale UE, în special, sunt atraşi în Germania de promisiunea unei prosperităţi pe care nu o pot obţine acasă.
"Avem în prezent în jur de 19.000 de persoane din România şi din Bulgaria care locuiesc la Duisburg, majoritatea membri ai minorităţilor roma şi sinti. În urmă cu şase ani, în 2012, aveam numai 6.000", a indicat el.
Primarul a criticat ceea ce a numit organizaţii infracţionale de trafic specializate în oferirea de acces ilegal la sistemul social guvernamental pentru imigranţi care adesea revin în ţările de origine la scurt timp după ce au devenit formal rezidenţi în Germania.
Deşi cetăţenii UE au dreptul de a trăi şi munci oriunde în Uniune, aceste migraţii nu sunt justificate de principiul libertăţii de mişcare. Potrivit primarului din Duisburg, adeseori este imposibil pentru autorităţi să ştie dacă minorii cărora le sunt acordate alocaţiile există cu adevărat. În opinia sa, este de înţeles că impresia care rezultă, aceea că străinii păcălesc sistemul, 'îi înfurie pe localnici'.
Cotidianul Die Welt a estimat recent că fraudele cu alocaţiile pentru copii comise de grupări infracţionale din Europa de Est îi costă pe contribuabilii germani peste 100 milioane de euro în fiecare an.
La rândul său, primarul din Fuerth, Thomas Jung, tot social-democrat, a insistat pe problemele cauzate de cetăţenii negermani care nu fac niciun efort de a se integra în societate, dincolo de a cere alocaţii sociale. Jung a remarcat că mai ales oraşele cu preţuri scăzute la chirii atrag acest tip specific de imigraţie din Europa de Est.
Pe baza cifrelor publicate joi, agenţia dpa a estimat că guvernul va da peste 600 milioane de euro părinţilor cu copii din alte ţări ale UE în 2018. Anul trecut, Ministerul de Finanţe a calculat că a trimis în conturi din bănci străine 343 milioane de euro ca alocaţii pentru copii, cifră ce include şi sumele trimise unui număr de 31.000 de cetăţeni germani care lucrează în străinătate.
Răspunzând la apelurile tot mai numeroase de a face această practică mai puţin vulnerabilă la fraudă, un purtător de cuvânt al ministrului de finanţe Olaf Scholz (SPD) a declarat că guvernul lucrează îndeaproape cu alţi parteneri din UE pentru revizuirea prevederilor actuale privind transferurile sociale transfrontaliere. Guvernul federal căută, de aceea, o soluţie europeană care, în stabilirea alocaţiilor, "să ia în calcul costurile diferite ale vieţii în statele membre", pentru descurajarea aşa-numitului turism social.
Chiar dacă volumul alocaţiilor pentru copii acordate cetăţenilor altor state ale UE a crescut în ultimii ani, el rămâne totuşi o mică parte din suma totală, care include plăţile făcute către familiile germane. În 2017, statul german a plătit 35,9 miliarde de euro drept alocaţii pentru 14,97 milioane de copii.