Studiile au confirmat ipoteza conform căreia persoanele care suferă de apnee în somn produc mai multe accidente de circulaţie decât persoanele fără o astfel de tulburare.

Apneea în somn este o afecţiune a aparatului respirator ce se manifestă printr-una sau mai multe pauze respiratorii pe timpul nopţii, cu trezire bruscă şi senzaţie de sufocare. Pauzele pot fi cauzate de oprirea respiraţiei (apnee) sau de micşorarea fluxului de aer (hipopnee), scrie gandul.info. La adult, apneea este definită ca oprirea respiraţiei timp de cel puţin 10 secunde. Cu fiecare episod de apnee, nivelul de oxigen din sânge scade brusc. Ca urmare a acestei manifestări, creierul primeşte un semnal care trezeşte pacientul din somn şi respiraţia se reia, de cele mai multe ori cu zgomot. Deoarece aceste evenimente se pot produce de sute de ori pe noapte, somnul este fragmentat şi de proastă calitate. În general, aceste persoane nu sunt conştiente de aceste treziri pe durata somnului, ci se plăng că sunt obosite tot timpul zilei.

Apneea este favorizată de structura aparatului respirator, însă condiţia fizică afectează şi ea, într-o mare măsură, oprirea respiraţiei. Excesul de ţesut adipos de la nivelul gâtului comprimă căile respiratorii, mai ales atunci când stăm culcaţi, ducând la îngustarea acestora.

Mai mult, dispoziţia depresivă caracteristică persoanelor obeze determină reacţii încetinite şi apariţia hipersomniei în cele mai neaşteptate situaţii. Prima măsură din planul terapeutic al apneei obstructive este chiar scăderea excesului de greutate, care diminuează sau fac să dispară numărul episoadelor de oprire a respiraţiei. În prezent, una dintre soluţii pentru tratarea bolilor metabolice şi a patologiilor asociate lor este chirurgia metabolică.