O bacterie oferă rezultate promiţătoare în lupta contra răspândirii virusului dengue în Brazilia
foto: realitatea.net
Un laborator din Rio de Janeiro mizează pe o bacterie introdusă în ţânţari în încercarea de a controla răspândirea dengue (denga), care a condus la o explozie a numărului de pacienţi afectaţi de virus în acest an în Brazilia, scrie agerpres.ro.
Cercetătorii de la Institutul Fiocruz au înfiinţat o fermă de reproducere a ţânţarilor purtători ai bacteriei Wolbachia, care îi face mai rezistenţi la virus. Este vorba despre ţânţari din specia Aedes aegypti, vectori ai dengue, dar şi zika şi chikungunya.
Odată ajunse la vârsta adultă, insectele sunt eliberate în natură în speranţa că se vor reproduce cu alţi ţânţari şi vor răspândi bacteria ce va fi transmisă larvelor. Ca urmare, exemplarele din generaţiile următoare vor avea o şansă mai mică de a transmite virusul.
Aceste acţiuni a fost aplicate începând din 2015 în Niteroi, un oraş cu populaţie numeroasă, învecinat cu Rio. Rezultatele sunt promiţătoare, consemnându-se o ''reducere semnificativă'' a numărului de cazuri de dengue şi chikungunya în cartierele vizate. Testele au demonstrat că peste 90% dintre ţânţarii din zonele vizate sunt purtători ai bacteriei.
Însă, pentru Luciano Moreira, care coordonează proiectul Fiocruz, Wolbachia nu este răspunsul la toate problemele: în primul rând este necesar să se reducă prezenţa apei stătătoare, teren propice pentru înmulţirea ţânţarilor. ''Nu suntem soluţia, ci doar o parte dintr-un plan de acţiune care trebuie să fie bine coordonat'', a declarat el pentru AFP în laboratorul său plin cu sute de tuburi care conţin mii de ţânţari. ''Oamenii trebuie să distrugă focarele de reproducere de la ei'', a spus specialistul referindu-se la găleţile şi alte recipiente cu apă sau cauciucurile uzate în care se acumulează apă.
Sânge rece
După modelul brazilian, şi alte ţări, precum Vietnam, au testat metoda Wolbachia, concepută în Australia în 2011 şi care, spre deosebire de altele, nu implică nicio modificare genetică.
Introducerea ţânţarilor transgenici în nord-estul Braziliei în perioada 2013-2015 a redus iniţial numărul insectelor, însă ulterior populaţiile acestora au crescut.
Primele larve de ţânţari crescute la Institutul Fiocruz din Rio de Janeiro au fost importate din Australia unde li s-au inoculat bacteriile Wolbachia.
Conservate în cutii de plastic într-o cameră cu temperatură şi umiditate controlate, insectele pot petrece până la 100 de zile în laborator. Misiunea lor: să copuleze cât mai mult. După împerechere, femelele se hrănesc cu sânge uman furnizat de donatori şi apoi depun larvele pe suprafaţa apei, în recipiente speciale. Larvele, purtătoare ale bacteriei, sunt apoi transferate în tuburi mari, iar în două săptămâni ţânţarii ajung la vârsta adultă şi pot fi eliberaţi în sălbăticie.
Doar femelele consumă sânge, de care au nevoie pentru a produce larvele.
Reduceri bugetare
Ministerul Sănătăţii din Brazilia intenţionează să testeze acest program şi în alte localităţi pentru a se afla astfel dacă rezultatele coincid în medii diferite.
Însă, Luciano Moreira este alarmat: nicio eliberare a ţânţarilor nu poate avea loc în Niteroi după luna decembrie din cauza reducerilor bugetare.
Aceste reduceri vin în cel mai rău moment posibil: peste 1,4 milioane de cazuri de dengue au fost înregistrate în primele luni ale anului, o creştere de 600% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. O recrudescenţă atribuită de autorităţi temperaturilor ridicate şi unui nivel neobişnuit de precipitaţii în afara sezonului ploios.
Dengue are ca urmări febră severă, dureri articulare şi oboseală. Într-un procent mic de cazuri, contractarea virusului poate fi fatală dacă febra ia o formă hemoragică sau afectează organele vitale. Aproape 600 de persoane au murit în Brazilia în acest an din cauza dengue, notează AFP.
Luciano Moreira s-a arătat de asemenea îngrijorat de revenirea cazurilor de febră dengue de tip 2, care dispăruse din Brazilia de câţiva ani.
Epidemii precum cele de chikungunya sau febră denga, ce erau rezervate până acum regiunilor tropicale, vor afecta mai des şi regiunea Europei, au prevenit experţii în sănătate, reuniţi în primăvară cu ocazia unui congres organizat în Amsterdam. Toate ţările din spaţiul mediteranean sunt deja vizate, a precizat Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecţioase din cadrul Institutului superior de sănătate din Roma.
O epidemie de chikungunya a lovit Italia în vara anului 2017, provocând "peste 400 de cazuri" şi "un eşec în diagnosticarea precoce", întrucât maladia nu a fost identificată de autorităţile publice decât după mai multe săptămâni, favorizând infectarea unor noi persoane.
Pe măsură ce perioadele cu temperaturi ridicate se lungesc, "fereastra" pe durata căreia bolile pot să se propage va deveni tot mai largă, favorizând epidemiile mai importante, a avertizat Giovanni Rezza.
Cercetătorii de la Institutul Fiocruz au înfiinţat o fermă de reproducere a ţânţarilor purtători ai bacteriei Wolbachia, care îi face mai rezistenţi la virus. Este vorba despre ţânţari din specia Aedes aegypti, vectori ai dengue, dar şi zika şi chikungunya.
Odată ajunse la vârsta adultă, insectele sunt eliberate în natură în speranţa că se vor reproduce cu alţi ţânţari şi vor răspândi bacteria ce va fi transmisă larvelor. Ca urmare, exemplarele din generaţiile următoare vor avea o şansă mai mică de a transmite virusul.
Aceste acţiuni a fost aplicate începând din 2015 în Niteroi, un oraş cu populaţie numeroasă, învecinat cu Rio. Rezultatele sunt promiţătoare, consemnându-se o ''reducere semnificativă'' a numărului de cazuri de dengue şi chikungunya în cartierele vizate. Testele au demonstrat că peste 90% dintre ţânţarii din zonele vizate sunt purtători ai bacteriei.
Însă, pentru Luciano Moreira, care coordonează proiectul Fiocruz, Wolbachia nu este răspunsul la toate problemele: în primul rând este necesar să se reducă prezenţa apei stătătoare, teren propice pentru înmulţirea ţânţarilor. ''Nu suntem soluţia, ci doar o parte dintr-un plan de acţiune care trebuie să fie bine coordonat'', a declarat el pentru AFP în laboratorul său plin cu sute de tuburi care conţin mii de ţânţari. ''Oamenii trebuie să distrugă focarele de reproducere de la ei'', a spus specialistul referindu-se la găleţile şi alte recipiente cu apă sau cauciucurile uzate în care se acumulează apă.
Sânge rece
După modelul brazilian, şi alte ţări, precum Vietnam, au testat metoda Wolbachia, concepută în Australia în 2011 şi care, spre deosebire de altele, nu implică nicio modificare genetică.
Introducerea ţânţarilor transgenici în nord-estul Braziliei în perioada 2013-2015 a redus iniţial numărul insectelor, însă ulterior populaţiile acestora au crescut.
Primele larve de ţânţari crescute la Institutul Fiocruz din Rio de Janeiro au fost importate din Australia unde li s-au inoculat bacteriile Wolbachia.
Conservate în cutii de plastic într-o cameră cu temperatură şi umiditate controlate, insectele pot petrece până la 100 de zile în laborator. Misiunea lor: să copuleze cât mai mult. După împerechere, femelele se hrănesc cu sânge uman furnizat de donatori şi apoi depun larvele pe suprafaţa apei, în recipiente speciale. Larvele, purtătoare ale bacteriei, sunt apoi transferate în tuburi mari, iar în două săptămâni ţânţarii ajung la vârsta adultă şi pot fi eliberaţi în sălbăticie.
Doar femelele consumă sânge, de care au nevoie pentru a produce larvele.
Reduceri bugetare
Ministerul Sănătăţii din Brazilia intenţionează să testeze acest program şi în alte localităţi pentru a se afla astfel dacă rezultatele coincid în medii diferite.
Însă, Luciano Moreira este alarmat: nicio eliberare a ţânţarilor nu poate avea loc în Niteroi după luna decembrie din cauza reducerilor bugetare.
Aceste reduceri vin în cel mai rău moment posibil: peste 1,4 milioane de cazuri de dengue au fost înregistrate în primele luni ale anului, o creştere de 600% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. O recrudescenţă atribuită de autorităţi temperaturilor ridicate şi unui nivel neobişnuit de precipitaţii în afara sezonului ploios.
Dengue are ca urmări febră severă, dureri articulare şi oboseală. Într-un procent mic de cazuri, contractarea virusului poate fi fatală dacă febra ia o formă hemoragică sau afectează organele vitale. Aproape 600 de persoane au murit în Brazilia în acest an din cauza dengue, notează AFP.
Luciano Moreira s-a arătat de asemenea îngrijorat de revenirea cazurilor de febră dengue de tip 2, care dispăruse din Brazilia de câţiva ani.
Epidemii precum cele de chikungunya sau febră denga, ce erau rezervate până acum regiunilor tropicale, vor afecta mai des şi regiunea Europei, au prevenit experţii în sănătate, reuniţi în primăvară cu ocazia unui congres organizat în Amsterdam. Toate ţările din spaţiul mediteranean sunt deja vizate, a precizat Giovanni Rezza, directorul departamentului de boli infecţioase din cadrul Institutului superior de sănătate din Roma.
O epidemie de chikungunya a lovit Italia în vara anului 2017, provocând "peste 400 de cazuri" şi "un eşec în diagnosticarea precoce", întrucât maladia nu a fost identificată de autorităţile publice decât după mai multe săptămâni, favorizând infectarea unor noi persoane.
Pe măsură ce perioadele cu temperaturi ridicate se lungesc, "fereastra" pe durata căreia bolile pot să se propage va deveni tot mai largă, favorizând epidemiile mai importante, a avertizat Giovanni Rezza.